FMI, avertisment despre starea economiei din România

Inflația – media generală a scumpirilor – „se reia cu rapiditate”, decalajele dintre venituri și cheltuieli (deficitul bugetar) și dintre încasările și plățile balanței externe (deficitul de cont curent) se adâncesc, investițiile au rămas în urma consumului, iar absorbția de fonduri europene este slabă, astfel că „sunt semne de supraîncălzire a economiei”. Acestea sunt, pe scurt, principalele avertismente ale FMI, cu precizarea că „lipsa unor progrese susținute în ceea ce privește reformele structurale ar constrânge creșterea economică potențială pe termen mediu”.

„România a înregistrat o creștere economică puternică în 2017, cu un nivel record al scăderii șomajului și un sector financiar îmbunătățit. Consumul privat, impulsionat de stimulente fiscale și de majorări ale salariilor, a condus la o creștere puternică a economiei, în timp ce investițiile sunt rămase în urmă și reformele structurale au încetinit”, semnalează experții FMI.

„Investițiile publice au scăzut la un nivel redus ca procent din PIB de mai mulți ani, cu o absorbție redusă a fondurilor UE. Atât deficitul public, cât și deficitul de cont curent s-au adâncit, la 2,8 și, respectiv, 3,4% din PIB în 2017″. Iar inflația se reia cu rapiditate: „în timp ce ținta de inflație a Băncii Naționale a României a fost atinsă în 2017, inflația anuală a crescut de la luna ianuarie peste limita superioară a benzii din jurul țintei, ajungând la 5,2% în aprilie 2018″, se mai arată în comunicatul citat, care este postat pe site-ul instituției financiare internaționale.

Puteți consulta textul integral al raportuluiAICI

„Creșterea economică este așteptată să atingă cota de 5% în 2018, condusă din nou de stimularea continuă a consumului privat prin relaxarea fiscală”, fiind însă „însoțită de un deficit de cont curent și o inflație ridicată, chiar și atunci când politica monetară este înăsprită”. Creșterea economică „se va modera până la 3% pe termen mediu, deoarece efectele tranzitorii ale stimulentelor fiscale se estompează, iar investițiile amânate și lipsa unor progrese susținute în ceea ce privește reformele structurale ar constrânge creșterea potențială pe termen mediu”, mai arată experții FMI.

Documentul mai semnalează că „sunt semne de supraîncălzire” și „există riscul ca traiectoria actuală a politicilor să crească volatilitatea macroeconomică, să submineze capacitatea de a rezista la eventualele șocuri adverse și, în cele din urmă, să încetinească convergența către țările avansate ale UE”.

Potrivit FMI, principalele riscuri externe pentru perspectivele economice includ o schimbare bruscă a apetitului global de risc. „Deteriorarea în continuare a soldurilor fiscale și externe sau o slăbire a instituțiilor ar putea perturba încrederea investitorilor. Șocurile externe și cele interne pot coincide și pot eroda încrederea investitorilor și fluxurile de capital. Menținerea nivelului rezervei adecvate a României, a tensiunilor fiscale și a unui curs de schimb flexibil ar contribui la combaterea acestor riscuri”, atenționează experții.

În comunicatul FMI se mai arată că directorii executivi ai instituției au salutat „creșterea robustă, șomajul redus și condițiile îmbunătățite ale sectorului financiar”. Dar „directorii și-au exprimat, totuși, îngrijorarea cu privire la semnele de supraîncălzire, inclusiv creșterea inflației și a deficitelor gemene, precum și investițiile rămase în urmă și reformele structurale mai lente”. În acest context, oficialii au solicitat o politică macroeconomică mai strictă, consolidând în același timp orientarea pe termen mediu și predictibilitatea politicilor pentru a susține convergența României la un nivel de trai mai ridicat în cadrul UE”.

Directorii FMI au mai remarcat că „o politică fiscală mai prudentă ar contribui la reechilibrarea economică și ar reduce povara asupra politicii monetare”. În contextul unei creșteri economice puternice, oficialii au recomandat „un obiectiv fiscal mai mic decât ținta bugetară din 2018 de 3% din PIB” și au menționat că ar fi necesare „măsuri fiscale suplimentare” pentru atingerea acestui obiectiv.

Membrii board-ului FMI „au încurajat reformele fiscale pentru a asigura realizarea obiectivului bugetar pe termen mediu al României”. Aceștia au subliniat „necesitatea evitării reducerilor (n.n.- de venituri) fiscale suplimentare, a creșterii moderate a salariilor și a pensiilor și a revizuirii punerii în aplicare a legii salarizării unificate și a modificărilor pensiilor, în conformitate cu spațiul fiscal disponibil și cu obiectivele fiscale pe termen mediu”. Oficialii au subliniat și „importanța reformelor pentru sporirea eficienței sectorului public, prin consolidarea administrației fiscale, pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor” și „creșterea eficienței cheltuielilor prin revizuirea cheltuielilor și centralizarea achizițiilor și îmbunătățirea absorbției fondurilor UE”, se mai arată în comunicatul FMI.

În fine, „directorii au sprijinit înăsprirea politicii monetare întreprinse pentru reducerea inflației” și au încurajat banca centrală „să rămână vigilentă și să urmărească o politică mai strânsă, în funcție de necesități, pentru a ancora așteptările inflaționiste la nivelul vizat”. Banca centrală „ar trebui să continue gestionarea condițiilor de lichiditate pentru a spori transmisia monetară”, se mai menționează în document.

Recunoscând progresele înregistrate în trecut în lupta împotriva corupției, directorii au încurajat autoritățile de la București să mențină ritmul reformei.

În data de 16 martie, delegația FMI și-a încheiat misiunea anuală în România, prezentând un set de concluzii preliminare din care reiese că „politicile fiscale și monetare trebuie înăsprite, iar lupta împotriva corupției trebuie să continue”, a anunțat șeful delegației, Jaewoo Lee.

„Economia românească este în creștere, șomajul a scăzut la un nivel record, iar sectorul financiar se îmbunătățește. Dar fără modificări de politici, creșterea va deveni din ce în ce mai fragilă (…) Toate acestea merg mână în mână cu lupta împotriva corupției”, a spus Jaewoo Lee, într-o conferință de presă la încheierea misiunii din România.

„Continuarea deficitelor fiscale considerabile și cheltuielile de investiții scăzute ar reduce spațiul pentru a sprijini economia în eventualele crize economice viitoare și riscă să slăbească potențialul de creștere al României”. De aceea, „menținerea unei convergențe incluzive spre standarde de viață avansate ale Uniunii Europene necesită un cadru de politici previzibil, cu orientare pe termen mediu, susținut de un guvern eficient și de o guvernare puternică. Acum este cel mai bun moment pentru a acționa pe toate aceste fronturi, cu politicile monetare și fiscale care acționează la unison”, a mai spus oficialul.

În opinia delegației FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creștere economică tind să provoace dezechilibre interne și externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive și forțând o ajustare mai puternică (și pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt și în continuare la 1,5% din PIB până în 2020, contribuind la o revenire ușoară la obiectivul pe termen mediu din România (MTO), în conformitate cu angajamentele asumate față de UE”.

Delegația FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfășura discuțiile prevăzute în Articolul IV din statutul instituției financiare internaționale și pentru consultarea cu autoritățile centrale. „Echipa este recunoscătoare autorităților și altor omologi pentru ospitalitatea lor caldă și un dialog constructiv”, a spus Jaewoo Lee, la încheierea conferinței de presă.