FMI avertizează băncile centrale asupra presiunii inflaționiste generate de creșterea prețului energiei

Economia mondială intră într-o fază de risc inflaţionist, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI), făcând un apel către băncile centrale să fie „foarte, foarte vigilente” şi să ia măsuri devreme pentru a înăspri politica monetară dacă presiunile preţurilor se vor dovedi a fi persistente, informează Financial Times.

Cu ocazia publicării noului raport World Economic Outlook, economistul şef al FMI, Gita Gopinath a spus că, datorită solidităţii revenirii economice, este prea devreme să vorbim despre stagflaţie chiar dacă unele probleme de aprovizionare au stimulat inflaţia.

„Am ştiut întotdeauna că la o revenire dintr-o gravă contracţie vor exista probleme legate de decalajul dintre ofertă şi cerere. Speranţa noastră era că situaţia se va echilibra până la acest moment al anului…Dar am fost loviţi de şocuri suplimentare, inclusiv unele şocuri provocate de fenomenele meteo, iar asta face ca dezechilibrele să persiste o perioadă mai îndelungată”, a spus Gita Gopinath.

TEHNOLOGIE Miliardarii care vor să iasă din democrație. Cum își construiesc elitele din tech propriile orașe, cu reguli și taxe făcute de ei

14:28

SPORT Mihăilă e SIGUR pe el înainte de meciul cu Turcia! „Suporterii trebuie să aibă încredere în noi”

14:27

Scenariul de bază al FMI este că inflaţia va creşte semnificativ până la finele anului, după care se va modera la mijlocul lui 2022 iar ulterior va reveni la nivelul la care era înaintea pandemiei. Însă raportul WEO publicat marţi atrage atenţia că „riscurile inflaţioniste sunt orientate în sus” şi sfătuieşte băncile centrale să acţioneze dacă presiunile preţurilor dau semne că vor persista.

Potrivit Fondului, băncile centrale pot, în general, să ignore preţurile mai mari generate de şocul preţurilor la energie sau dificultăţile temporare în aducerea produselor pe piaţă. Dar ar trebui să acţioneze dacă există semnale că firmele, gospodăriile sau muncitori încep să se aştepte ca inflaţia să persiste.

„Ceea ce trebuie să urmărească băncile centrale sunt efectele secundare. Atunci când aceste creşteri ale preţurilor la energie se repercutează asupra salariilor şi apoi asupra preţurilor de bază. Acesta este domeniul unde trebuie să fii foarte, foarte vigilent”, a spus economistul şef al FMI.

Referindu-se la integritatea prognozelor elaborate de FMI, după scandalul manipulării datelor cuprinse în raportul Doing Business al Băncii Mondiale, Gita Gopinath a subliniat că problemele de la Banca Mondială nu au nimic de a face cu FMI. „Avem un proces incredibil de robust şi de scrupulos pentru analiza datelor şi prognozelor noastre, în cadrul căruia există numeroşi economişti din mai multe departamente care analizează datele şi oferă comentarii detaliate”, a spus Gopinath.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7%, faţă de o creştere de 6% cât estima în primăvară. Conform noilor prognoze ale FMI, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.

În perioada 11-17 octombrie au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), evenimente care se desfăşoară în format virtual din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). Şi în 2020 reuniunile de primăvară şi de toamnă ale celor două organizaţii s-au desfăşurat online, pe fondul măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei. În mod obişnuit, la aceste reuniuni de la Washington participă aproximativ 10.000 de oficiali guvernamentali, jurnalişti, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile din întreaga lume.tombrie 2021 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), evenimente care se desfăşoară în format virtual din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). Şi în 2020 reuniunile de primăvară şi de toamnă ale celor două organizaţii s-au desfăşurat online, pe fondul măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei. În mod obişnuit, la aceste reuniuni de la Washington participă aproximativ 10.000 de oficiali guvernamentali, jurnalişti, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile din întreaga lume