FMI confirmă noile TAXE și IMPOZITE anunțate de Guvern, dar nu și REDUCEREA CAS: Trebuie să evităm o „GAURĂ” în buget

Reprezentanții delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) au confirmat marți principalele modificări fiscale anunțate de Guvern în seara precedentă, după încheierea negocierilor. Printre măsurile convenite se numără modificarea metodei de calcul a accizelor, lărgirea bazei de impozitare și eliminarea excepțiilor, impozitarea construcțiilor speciale, indexarea pensiilor și majorarea salariului minim la 900 de lei în 2014.

Totodată, partenerii internaționali au subliniat că reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale trebuie să fie realizată la „pachet” cu alte măsuri de natură să compenseze reducerea veniturilor bugetare.

Andrea Schaechter, șefa misiunii FMI în România, a precizat că prognoza de creștere economică pentru anul viitor este de 2,2% din PIB, în linie cu cea de anul acesta și bazată pe o bună evoluție a cererii interne și a absorbției fondurilor europene.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

În ceea ce privește eșecul privatizării CFR Marfă, Schaechter a apreciat că acesta reprezintă „un pas înapoi”, noul termen pentru finalizarea vânzării pachetului majoritar de acțiuni fiind 2014.

Reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene au prezentat marți principalele concluzii ale primei misiuni de evaluare a noului acord preventiv de tip stand-by, în valoarea de circa 2 miliarde de euro, parafat la finele lunii septembrie.

Citiți mai jos principalele declarații ale reprezentantei FMI și CE:

Andrea Schaechter:

„Evaluarea noastră este că programul se menține în parametri, în linii mari”.

„Am revizuit proiecția noastră de creștere a PIB-ului cu 0,2 puncte procentuale. Credem că aceasta se datorează evoluției din agricultură. Cu toate acestea, cererea internă rămâne scăzută”.

„Pentru anul 2014 proiectăm o creștere reală la PIB-ului constantă, ceea ce înseamnă că această se va menține la 2,2%, dar ne așteptăm să vedem o deplasare dinspre exporturile nete, către cererea internă. Pentru anul viitor, creșterea ar trebui să fie determinată de niște investiții mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE și aceasta va avea efect asupra creșterii de viitor”.

„Criteriul de performanță pentru luna octombrie a fost îndeplinit în ceea ce privește deficitul bugetar și arieratele administrației publice locale”.

Despre nerealizarea veniturilor: „Această nerealizare reflectă atât cererea internă slabă cât și profitabilitatea scăzută, în special cea bancară, reflectă și reorganizarea ANAF. De aceea, deficitul a fost ușor majorat, la 2,5%, condiționalitatea din program include și un ajustor specific, de 0,2% din PIB, acesta fiind destinat fondurilor europene”.

„Nefinalizarea privatizării la CFR Marfă este un pas înapoi”.

„Continuarea procesului de privatizare va dura ceva. Noul termen limită pe care îl avem în vedere, ar fi undeva în 2015”. „Este foarte important să se aducă investiții private în sectorul transporturilor. Termenul este unul maxim. Dacă se poate face mai repede, se va face. Este foarte important ca această privatizare să fie făcută bine”.

Despre posibilitatea intrării CFR Marfă în insolvență: „Guvernul trebuie să ia în considerare toate opțiunile. Eu cred că acest plan poate să funcționeze. Dacă acesta nu va merge, guvernul trebuie să-și reconsidere opțiunile”, a spus Schaechter.

„Este important să menționăm că Guvernul se angajează să îmbunătățească gradul de colectare și să reducă evaziunea fiscală”.

„Aceasta (reducerea CAS cu 5 puncte procentuale n.r.) nu a fost o propunere care să fi fost inclusă în bugetul pentru 2014. Am discutat de mai multe ori despre o asemenea măsură. România are o povară mare asupra muncii. Trebuie văzut cum poate fi redusă. Trebuie însă să evităm ca o reducere a contribuțiilor să genereze o gaură în buget”.

Despre reducerea TVA: „Autoritățile s-au angajat să analizeze impactul, din păcate este mult prea devreme pentru a evalua impactul. Banca Națională a evaluat impactul asupra inflației și s-a constatat că această reducere s-a reflectat în inflație și este unul dintre motivele pentru care inflația a fost atât de scăzută în septembrie și octombrie”.

Reprezentantul CE, despre schimbarea metodologiei de calcul a accizelor: „Mai multe detalii se vor prezenta. Comisia Europeană a fost implicată, ca de fiecare dată, în negocierile cu guvernul și a fost de acord cu această măsură”.

„Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună și atunci va putea exista o reducere a contribuțiilor sociale”, a spus șefa misiunii, adăugând că acest pachet trebuie să conțină atât măsuri de reducere a taxelor cât și măsuri de compensare a reducerii veniturilor bugetare.

Schaechter a arătat că unele dintre măsurile convenite cu Guvernul României, precum majorarea salariului minim în 2014, la 900 de lei, în două tranșe, vor contribui la sprijinirea consumului.

Despre creditele neperformante: „În mod clar împrumuturile neperformante reprezintă o problemă pentru profitabilitatea băncilior. În România sunt provizionate în totalitate, deci ele nu reprezintă o problemă la adresa sănătății sistemului bancar. Noi am accentuat că trebuie luate măsuri pentru reducerea acestora. Nu există o soluție magică, dar se poate construi pe eforturile de până acum. Noi am sugerat să se facă progrese în anumite direcții, să se clarifice față de bănci în ce condiții pot elimina din evidențelor lor împrumuturile neperformante. Al doilea pilon ar fi acela de a continua să îmbunătățim procesul de insolvență. Aceasta este o oportunitate de a prelua recomandările Băncii Mondiale”.

Negocierile dintre FMI și autoritățile de la București au vizat în principal execuția bugetară, sub așteptări, de până acum, măsurile fiscale menite să majoreze încasările și bugetul pentru anul viitor. Luni, Guvernul a anunțat că bugetul pentru 2014 va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB și o creștere economică de 2,2%.

După aproape două săptămâni de întâlniri cu reprezentanții FMI, cu discuții ținute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, de la tribuna Guvernului și a USL, liderii actualei puteri au făcut un bilanț pozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va crește până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate șansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014.

„O performanță guvernamentală”, a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanță dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români, reflectându-se în scumpirea vieții de zi cu zi. Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflație și introducerea uneia noi de 7 eurocenți pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea prețului benzinei și motorinei care va antrena scumpiri în lanț începând de la alimente și până la transport.

O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea prețurilor, este introducerea așa-numitei „taxe de stâlp”. Este vorba despre un impozit pe proprietate pentru construcțiile speciale aparținând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate rețelele electrice, eoliene și hidrologice. „Toate companiile care dețin construcții speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz. Nu numai companiile de stat, dar și companiile private”, a explicat ministrul de Finanțe Daniel Chițoiu, după discuțiile cu FMI.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.