FMI pleacă de la București cu angajamente care ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv

FMI a negociat cu autoriățile angajamente pentru a continua programul stand-by ce presupun într-un termen scurt măsuri de reforme și privatizări care, aplicate, ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv din România, în pofida unui buget, agreat cu Fondul, cu un puternic accent de stânga, scrie Mediafax.

Sub presiunea mediului extern încă tulbure, mai ales în Europa, principala piață de desfacere și de împrumut, Guvernul s-a văzut nevoit să promită că va recupera în cinci luni toate reformele de esență din cadrul programului convenit în 2011, și care nu au putut fi aplicate în ultimii doi ani.

Cu trei din cinci obiective cantitative ratate – deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului central și activele externe nete – dar și cu trei din cinci ținte indicative neîndeplinite, respectiv cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităților locale și arieratele companiilor de stat, Executivul de la București a fost nevoit să ceară prea multe derogări de la board-ul FMI pentru a nu livra ceva consistent la schimb.

Mai mult decât atât, România nu doar a ratat ținta de inflație stabilită de BNR pentru 2012, de 3% plus/minus un punct procentual, dar rata anuală a ieșit și din intervalul stabilit cu FMI pentru care sunt obligatorii consultări cu experți internaționali pentru a stabili măsuri suplimentare de combatere a creșterii prețurilor.

Cu toate acestea, șeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, consideră că actuala politică monetară este adecvată, chiar dacă la precedenta misiune din noiembrie opina că este nevoie de o întărire, care de altfel spune că s-a și produs, pe canalul lichidității oferite în piață la finele anului trecut de banca centrală.

„Riscurile sunt încă acolo. Înainte ca populația să creadă că inflația este cu adevărat mică îți trebuie însă timp să-i convingi”, a adăugat de Vrijer.

În aceste condiții, în care politica monetară pare că va sprijini marginal creșterea economică și nu va avea spațiu să dea un impuls creditării în monedă națională, șeful misiunii FMI afirmă că a căutat în discuțiile cu Guvernul să găsească măsurile care pot stimula creșterea economică, iar în lipsa capitalurilor private, experții internaționali nu mai par convinși că acestea pot fi compensate printr-o mai bună absorbție a fondurilor UE.

„Guvernul poate mări eforturile de a trage fonduri UE pentru infrastructură sau alte proiecte, care înseamnă fluxuri de capital gratis. Ar trebui să punem mai multă prioritate și mai multe resurse pentru atragerea fondurilor UE, dar nu e suficient, mai ales că în trecut eforturile de absorbție au fost dezamăgitoare”, a spus de Vrijer la conferința de închidere a misiunii de evaluare.

Astfel, singura soluție pe care FMI o vede acceptabilă este eficientizarea semnificativă a companiilor de stat, prin privatizări și introducerea managementului privat, dar și prin lichidarea companiilor cu pierderi care nu pot fi viabilizate. Lista nu este deloc scurtă, iar termenele par, cel puțin la prima vedere, aproape imposibile.

Fondul insistă pe două domenii în care vede potențial de dezvoltare, energie și transporturi, dar apreciază că sunt necesare și investiții mari, mult peste capacitatea unui buget public care a fost construit să respecte măcar promisiunile electorale cu tentă socială: salarii, pensii, ramburasări de CAS și TVA redus la pâine.

„Există o serie de prejudecăți față de privatizare în România (…) Există ideea că o companie privată urmărește doar profit și că nu vor face investiții. Dar sunt o serie de privatizări de succes în România, de exemplu Petrom, care investește mult și este cel mai mare contribuitor la buget. La Hidroelectrica, chiar și administratorul judiciar a făcut deja lucruri bune. Trebuie și management privat”, a spus de Vrijer.

Și, potrivit scrisorii convenite în aceste zile, Guvernul s-a angajat să vândă în acest an pachetele majoritare de acțiuni la cel puțin șase mari companii Oltchim (privatizare sau lichidare; administratorul judiciar va prezenta la jumătatea lunii aprilie un raport privind situația companiei), Complexul energetic Oltenia (finalizare octombrie 2013), CFR Marfă (mijlocul lunii mai – precondiție), Electrica (noiembrie 2013), Complexul energetic Hunedoara (mai – iunie, după fuziunea cu minele viabile din CNH), Poșta Română (mijlocul anului 2013) și, posibil, Romgaz (după listarea din octombrie, final de an).

De asemenea, Executivul a promis că va lista la bursă pachete de acțiuni la Hidroelectrica (10%, imediat după ieșirea din insolvență), Romgaz (10%, cel târziu în octombrie), Transgaz (15%, aprilie, precondiție), Nuclearelectrica (10% sfârșitul lunii mai 2013) și Tarom (20%).

Guvernul va analiza viabilitatea a două companii din subordinea Ministerului Transporturilor, CFR Telecomunicații și CFR Electrificare, iar până la jumătatea anului va decide dacă aceste societăți vor fi privatizate, vor fi absorbitre de CFR Infrastructură sau vor fi lichidate.

CN Huilei și Termoelectrica vor intra în lichidare.

La toate companiile enumerate, cu excepția celor care vor fi lichidate, la care se adaugă CFR Călători și CFR Infrastructură, Guvernul s-a angajat să numească management privat, iar FMI a cerut ca autoritățile să se asigure că noii directori vor fi desemnați de firme independete de recrutare, exclusiv pe criterii profesionale.

Numai aceste măsuri ar echivala cu cel mai amplu program de privatizare și reformă a companiilor de stat derulat vreodată în România, mai ales având în vedere timpul foarte scurt în care trebuie realizat.

La acestea se adaugă noi măsuri de liberalizare a pieței energiei, prin crearea unui nou mecanism de transmisie a prețurilor la gaze (aprilie 2013) și eleborarea fazei a treia a perioadei de liberalizare a tarifelor la distribuitorii de gaze (mai).

Pentru a se asigura că mesajul este destul de limpede, Erik de Vrijer a spus înainte de a pleca din România că programul nu este nici deraiat, nici deraiat, dar a amintit că, fără îndeplinirea condițiilor asumate, acordul va expira la finele lunii iunie fără posibilitatea de a conveni o nouă înțelegere.

De altfel, o nouă înțelegere este mai mult decât sub semnul întrebării, în condițiile în care Comisia Europeană a ales să închidă formal acrodul cu România la data inițială, adică la finele lunii martie, chiar dacă va reveni împreună cu FMI la următoarea evaluare, și pare mai puțin dispusă să încheie încă un acord cu autoritățile de la București.

Reprezentanții misiuniii de experți ai Comisiei Europene au lipsit, în premieră, de la conferința de închidere a perioadei de evaluare începută la 15 ianuarie.

Mai mult, de Vrijer a afirmat fără echivoc că un nou acord nu poate fi negociat decât împreună cu CE, întrucât România este membru al Uniunii Europene.

Șeful misiunii FMI mizează, însă, cel mai probabil pe teama guvernanților români de a nu risca declararea acordului în afara programului convenit, care vor urmări să-l închidă în termeni relativ pozitivi, pentru a nu induce o reacție negativă din partea investitorilor străini și o creștere a costurilor de finanțare de pe piețele externe, indiferent de cum vor evolua acestea până în vară.

De altfel, FMI a părăsit tradiționalele ținte pentru deficitul bugetar, calculate pe bază cash, de Vrijer arătând că în acest an și în 2014 este mai important deficitul structural calculat pe bază ESA, care ar urma să scadă de la 1,9% din PIB în 2012, la 1,4% din PIB în 2013 și 0,9% din PIB la finele anului viitor.