Francezii nu se tem că rămân fără cereale, în ciuda unei recolte dezamăgitoare. Hexagonul câștigă războiul cu alți furnizori și vinde către chinezi peste un milion de tone de grâu (Analiză)

Pe lângă cele aproximativ 200.000 de tone de grâu francez care au fost expediate deja sau urmează să fie trimise către China, comercianții din piață spun că alte 700.000 de tone ar urma să urmeze același drum în prima jumătate a sezonului de marketing 2020-2021.

Anunțul a fost făcut în ciuda semnalelor că producția de grâu a Hexagonului va fi afectată, în directă contradicție cu acțiunile cabinetului Orban din lunile de primăvară.

În ceea ce privește situația din Franța, cererea semnificativă a Beijingului pentru grâul şi orzul de proveniență franceză continuă și în acest sezon, scriu cei de la Reuters.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

Și asta în condiţiile în care disputele comerciale dintre China şi Australia oferă o oportunitate binevenită de export pentru Franţa, după o recoltă dezamăgitoare în acest an, susţin atât comercianții, cât şi analiştii chestionați de jurnaliștii aceleiași agenții de presă, citați de Agerpres.

În cazul grâului provenit din Hexagon, deja, un număr aproximativ de 12 nave de tip panamax au fost contractate pentru a livra grâu Chinei în prima jumătate a sezonului 2020-2021, care a debutat în luna iulie. Experții implicați susțin că o conversie a capacității de transport aferentă celor 12 vase reprezintă peste 700.000 de tone de grâu. Ca atare, în acest context, comercianții intervievați de presă se așteaptă deja la vânzări de cel puţin un milion de tone.

„Cererea chineză rămâne dinamică la începutul noului sezon. Din fericire există China, pentru că nu exportăm prea mult grâu în altă parte”, a precizat Nathan Cordier, analist Agritel, citat de instituțiile de presă amintite anterior.

Și disputa comercială a Chinei cu SUA face din Hexagon un exportator relevant de grâu

Sursele citate de cele două agenții de presă consideră că apetitul Chinei pentru grâul francez are legătură şi cu dorinţa Beijingului de a-şi diversifica sursele de aprovizionare, ca urmare a unor dispute comerciale cu alţi furnizori, cum este și cazul SUA.

Cu privire la orzul de proveniență franceză, aproximativ 700.000 de tone au fost deja livrate sau urmează să fie livrate Chinei. Incluzând şi livrările care vor fi făcute la o dată ulterioară, comercianții estimează că în prima jumătate a acestui sezon exporturile de orz francez spre China se vor ridica la cel puţin un milion de tone.

Anunţul făcut în luna mai de autorităţile de la Beijing, privind introducerea unor tarife prohibitive la importurile de orz din Australia, au declanşat un val de vânzări de orz din Franţa utilizat atât ca furaj pentru animale, cât şi pentru producţia de bere.

Chiar și așa, în ultima perioadă, noile contracte de vânzări s-au redus, în condiţiile în care aprecierea monedei euro a făcut orzul francez să fie necompetitiv în raport cu același tip de produs provenit din Ucraina sau Canada, au adăugat traderii.

Unde se află UE în topul exportatorilor de grâu

După ce Rusia a preluat titlul de cel mai mare exportator global de grâu, în acest an de marketing, blocul comunitar (UE27) ar putea ocupa doar locul al treilea. Și asta ca urmare a secetei şi inundaţiilor care au afectat culturile de grâu din comunitatea europeană.

Alta este însă situația altor mari producători. De altfel, USDA estimează că, în acest sezon, vânzările de grâu ale Canadei ar urma să atingă un nivel-record, iar Australia va exporta cea mai mare cantitate de grâu din ultimii patru ani. Rusia va continua însă să-și păstreze titlul de lider mondial.

Ca atare, piaţa se aşteaptă ca Australia să acopere golul lăsat de UE. În luna iunie 2020, scriu cei de la Bloomberg, Executivul australian preconiza că producţia de grâu va creşte cu 76% în ritm anual, până la 26,7 milioane tone, graţie precipitaţiilor care au ajutat culturile de grâu după mai mulţi ani de secetă.

Producţia de grâu a Australiei ar putea ajunge chiar şi la 30 milioane de tone în acest sezon, este de părere Ole Houe, director general la firma de brokeraj şi consultanţă IKON Commodities. Aceasta ar permite grâului din Australia să redobândească o poziţie solidă pe piaţa din Asia de Sud-Est.

Situația axei Rusia-SUA-România-Franța. Rusia a reușit să înlăture concurența Franței și României în relația cu Egiptul

În cazul locul I în top, analiştii şi-au îmbunătăţit estimările de producţie pe măsură ce recoltatul progresează, iar 2020 ar putea fi înregistrată a doua cea mai mare producţie de grâu din istorie. Rusia comercializează deja grâu în peste 100 de ţări şi domină piaţa importantă din Egipt, unde în acest sezon a reuşit să împiedice accesul grâului din România şi Franţa.

Dacă fermierii ruși vor comercializa mai mult grâu pe pieţele dominate tradiţional de exportatorii din blocul comunitar, cum sunt Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, asta ar putea însemna mai puţin grâu disponibil pentru a fi livrat în Asia. Situația generată astfel ar putea fi benefică pentru vânzările de grâu din Australia pe piaţa asiatică, susţine Andree Defois, preşedintele firmei de consultanţă Strategie Grains, citat de agențiile de presă amintite anterior.

Pe continentul nord-american, recolta de grâu a Canadei este estimată să atingă cea mai mare valoare înregistrată vreodată, iar USDA estimează că exporturile de grâu ale Canadei vor depăşi recordul stabilit la începutul anilor 1990. Pentru grâul american, un dolar slab ar putea stimula vânzările şi exporturile spre China. Pe ansamblu, livrările de grâu american ar urma să le depăşească pe cele ale UE în acest sezon.

Vom produce în medie doar 2,9 tone la hectar

În cazul țării noastre, la începutul lunii august, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că producţia medie la grâu în acest an ar urma să fie de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal.

„Cum ne-am aşteptat, cum am previzionat, atât din informaţiile luate de la fermieri, cât şi de la specialişti, sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării”.

„La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare (…) producţia medie este de 2,9 tone pe hectar faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal.

„Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a precizat la acea vreme, Adrian Oros, în cadrul unei conferinţe de presă.

În mai 2020, experții estimau că exporturile totale de cereale ale României din acest an agricol ar urma să se diminueze cu 5,5 procente, după o creștere de 9,5% în sezonul 2019-2020.

Totodată, producția de cereale a țării noastre ar urma să se contracteze cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în ciuda unei majorări a suprafețelor însămânțate de 2,2%.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, anunța joi, 9 aprilie 2020, că are pregătite textele pentru rechiziţii şi pentru suspendarea exportului de cereale, după ce a constatat că în luna martie s-au exportat 700.000 de tone.

Exporturile agricole și alimentare, salvarea României

Din perspectiva balanţei externe sunt multe domenii ale economiei în care România „trebuie să acţioneze cu prioritate pentru ameliorarea dependenţei ridicate faţă de importuri şi stimularea exporturilor”, consideră Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR.

El a adăugat recent că pentru două dintre aceste domenii recent s-a parcurs un pas foarte important care, din păcate, în contextul reintensificării crizei sanitare, a fost trecut prea rapid în plan secundar, mai exact cel agricol şi cel al industriei alimentare.

În viziunea sa, dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare ar ameliora semnificativ vulnerabilităţi importante ale economiei locale, respectiv niveluri ridicate ale deficitului bugetar şi deficitului de cont curent, care nu au apărut ca efect al crizei, însă au fost evidenţiate de pandemia COVID-19.