Frații Micula avertizează că vor cere statului român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro dacă aplică o decizie a Comisiei Europene

„CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înștiințare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta”, a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El spune că, în cazul în care grupul deținut de el și fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanță de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investițiile făcute de ei în România.

„România are un angajament ferm prin care se obligă să respecte Tratatul cu Suedia și convenția ICSID. Nicio firmă străină nu va mai veni pe teritoriul României dacă nu se respectă convenția ICSID”, a adăugat omul de afaceri.

Potrivit unui comunicat al CE, în urma unei investigații amănunțite, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că suma plătită de România celor doi investitori suedezi drept despăgubire ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiții încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.

„Frații Micula trebuie să returneze tot ce au primit până acum ca despăgubire de la stat, adică 76 milioane de euro, plus dobânzi. Pentru restul sumei, până la circa 190 de milioane de euro, câștigată în instanță de investitori, banii au fost imobilizați într-un cont la Trezorerie. Aveam o prevedere în legea ajutorului de stat potrivit căreia, dacă există o investigație la nivelul Comisiei Europene privind un ajutor de stat, furnizorul, adică Ministerul de Finanțe, va institui măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei Europene, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat și astfel să se respecte legile europene în vigoare. După decizia Curții de Arbitraj de la Washington, Ministerul Finanțelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraților Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar în același timp, ANAF a imobilizat suma în Trezorerie”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Ioan și Viorel Micula, proprietarii European Food, au câștigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilități fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalități.

La 11 decembrie 2013, suma totală datorată de statul român reclamanților se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), notează Comisia Europeană.

Ioan Micula spune că nu au primit niciodată suma respectivă și că statul român a tergiversat restituirea ei.

„Nu ne-au dat nici banii și mai fac și scandal. Au încercat tot felul de tertipuri, din 2013 până acum, ca să nu ne dea banii”, a precizat el.

Acesta a mai spus că decizia CE va fi atacată atât în instanțele din România, cât și în cele internaționale.

„Vom ataca decizia peste tot, absolut peste tot unde avem dreptul! Toate pagubele pe care le vom suferi din cauza acestei decizii la vom imputa statului român. Dacă noi pierdem acești bani și nu putem face față la plăți din cauza asta, vom cere despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, valoarea investițiilor noastre în România”, a mai spus Micula.

CE a informat autoritățile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat și trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autoritățile române au informat CE că au plătit parțial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanți, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferența unei persoane fizice (fraților Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

În urma informațiilor suplimentare solicitate României, în martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plății despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acțiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilității acelui ajutor de stat cu piața internă.

Curtea de Apel București a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curții de Arbitraj de la Washington potrivit căreia frații Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

„Soluția pe scurt: Respinge excepția necompetenței generale a instanțelor de judecată. Admite apelul. Schimbă în tot încheierea apelată în sensul că: Admite cererea. Dispune suspendarea executării silite a hotărârii arbitrale ICSID pronunțată în dosarul nr. ARB/05/20 al Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor pentru Investiții până la soluționarea definitivă a contestației la executare. Definitivă. Executorie”, a decis Curtea de Apel București.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanță judecătorească pentru litigiile economice.

Frații Ioan și Viorel Micula, care au și cetățenie suedeză, au susținut că statul român nu și-a respectat angajamentele referitoare la protecția reciprocă a investițiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia și România.

Printr-o hotărâre arbitrală pronunțată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiții dintre România și Suedia. Instanța de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanți, doi investitori cu cetățenie suedeză, pentru că aceștia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

Schema de încurajare a investițiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiți investitori și, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil și trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiții în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale și scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE și în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcționare incompatibil.