FT: Numai un sfert dintre germani consideră că Grecia ar trebui să rămână în zona euro sau să primească ajutoare suplimentare

Numai un sfert dintre germani consideră că Grecia ar trebui să rămână în zona euro sau să primească ajutoare suplimentare de la statele din uniunea monetară, potrivit unui sondaj Financial Times/Harris, efectuat în mai multe state din UE.

Rezultatele poll-ului subliniază problemele interne ale guvernului german, cancelarul Angela Merkel fiind prins între presiunile din țară de a înceta să finanțeze statele din sudul zonei euro și solicitărilor venite de la lideri din interiorul și din afara Europei de a accepta noi eforturi de soluționare a crizei, precum prelungirea termenelor acordate Greciei pentru echilibrarea bugetului sau creșterea ajutorului financiar pentru statul elen.

Poziția negativă a germanilor față de statul elen contrastează cu opiniile exprimate de italieni și spanioli, care se arată mult mai reticenți în privința excluderii Greciei din zona euro, notează Financial Times.

Liderii europeni trebuie să decidă în următoarele săptămâni dacă vor continua finanțarea internațională a Greciei. Guvernul elen va solicita cel mai probabil amânarea cu doi ani a țintelor fiscale, pe fondul recesiunii profunde și întârzierilor din programul de privatizare. O misiune de inspectori din partea Uniunii Europene, Fondului Monetar Internațional și Băncii Centrale Europene vor întocmi un raport din care trebuie să reiasă progresele realizate de Atena în implementarea programului fiscal și economic convenit cu creditorii externi și dacă statul își mai poate respecta angajamentele.

Mai mulți oficiali consideră că programul convenit în februarie cu Grecia este deja în derapaj cu până la 20 miliarde euro în privința țintelor fiscale.

Instituțiile financiare internaționale vor hotărî dacă Grecia va primi în luna octombrie următoarea tranșă, de 30 miliarde euro, din finanțarea externă. Tranșa era programată inițial pentru luna iunie, însă tensiunile politice din preajma alegerilor din această vară au condus la amânarea misiunii de evaluare.

Sondajul FT/Harris a inclus 1.000 de persoane adulte din Germania, Italia, Spania, Franța și Marea Britanie. Rezultatele interviurilor subliniază divergențe semnificative între statele din nordul Europei și cele din sud în privința crizei datoriilor de stat, iar Grecia este cea mai „fierbinte” problemă.

Numai 26% dintre germani consideră că Grecia „își va plăti vreodată împrumuturile”, față de 77% în cazul italienilor, respectiv 57% din partea spaniolilor.

Totodată, aproape jumătate dintre germani nu cred că Grecia va reuși vreodată să-și reformeze economia suficient astfel încât să nu mai aibă nevoie de ajutor internațional. Pe de altă parte, 88% dintre italieni și 70% dintre spanioli sunt „oarecum încrezători” în această perspectivă.

În Franța, 32% dintre erspondenți consideră că Grecia ar trebui să părăsească zona euro, față de 54% în cazul germanilor. Numai 27% dintre germani cred că Grecia ar trebui să rămână în zona euro.

Procentajul francezilor care consideră că Grecia nu ar trebui să primească ajutoare suplimentare este similar cu cel înregistrat în cazul germanilor. Numai 25% dintre francezi cred că statele din zona euro ar trebui „să facă mai multe” pentru a menține Grecia în uniune, față de 26% în cazul germanilor.

Francezii sunt de asemenea la fel de pesimiști ca germanii în privința șanselor Greciei de a rămâne pe linia de plutire fără ajutor extern, însă sunt ușor mai optimiști în privința recuperării banilor împrumutați guvernului elen.

Respondenții din cele patru țări din zona euro se arată încrezători că guvernele vor reuși să rezovle problemele ridicate de criză. Italienii au cea mai mare încredere în autorități – 83% – iar spaniolii cea mai puțină – 63%.

În Marea Britanie, 44% dintre respondenți au afirmat că nu sunt deloc încrezători că guvernele vor reuși să rezolve criza. Asemenae germanilor, britanicii sunt negativiști în privința Greciei, însă au altă părere referitor la eficacitatea măsurilor de austeritate. Numai 29% dintre britanici consideră că măsurile de austeritate „au un impact negativ” asupra crizei datoriilor de stat, față de procentaje majoritare în rândul germanilor, francezilor, italienilor și spaniolilor.