Furnizorii de energie reclamă întârzieri de șase luni la decontarea plafonării prețurilor de către stat. Ce cred companiile depre soluția de factoring

Statul a decontat sumele suportate în prima fază de furnizori în contul schemei de plafonare a prețurilor la consumatori doar până la nivelul lunii februarie, au precizat, luni, reprezentanții Asociației de Energie Electrică din România (AFEER). În acest context, companiile au fost nevoiete să se împrumute la bănci, ajungând să plătească dobânzi de ordinul zecilor de milioane de lei. Tocmai de aceea, companiile nu văd cu ochi buni actuala variantă propusă de ministrul Energiei, de înncheiere a unor contracte de factoring, tripartite, cu băncile, în care, totuși, statul nu își asumă niciun risc financiar.

Costurile suportate de furnizori pentru perioada în care statul a plătit cu întârziere sumele datorate au fost evaluate de Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, la circa 60 de milioane de lei, care ar însemna aproximativ 17 lei/MWh. Este vorba de bani pe care furnizorul nu are de unde să îi recupereze, conform actualelor prevederi.

Cifra a fost avansată în contextul discuției privind implicațiile celei mai recente variante de soluție propusă de ministrul Energiei – discutată și furnizorii și instituții financiar-bancare – respectiv gândirea unui produs de factoring care să asigure lichiditățile necesare pe termen scurt, mediu, până când aceste sume vor fi puse la dispoziție din bugetul de stat și din alte surse.

„Este frumos, dar este un proiect scump, în final tot furnizorul va fi în dezavantaj”, au spus reprezentanții AFEER, citați de e-nergia.ro, care au confirmat că încă nu s-a semnat nicio convenție de factoring, fiind în continuare discuții între părți.

„La acest mecanism de factoring, problema este că riscul este asumat exclusiv de furnizor, statul nu își asumă nimic. După perioada de grație, statul nu își asumă sub nicio formă reponsabilitatea decontării sumelor plătite de bancă înainte. Împotriva cui se va îndrepta banca atunci? Statul ar trebui să fie un garant al acestei scheme” au spus reprezentanții furnizorilor.

Stadiul discuțiilor

În cel mai recent raport de activitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja preciza că au fost organizate, prin intermediul ACUE, întâlniri cu reprezentanții sectorului bancar, în vederea identificării de soluții care ar permite extinderea creditării, în marja unor acțiuni de factoring, iar  la început de decembrie o nouă întâlnire este prevăzută să aibă loc, în vederea agreării unor soluții de creditare a furnizorilor referitor la sumele datorate de statul român (prin bugetele Ministerul Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale) operatorilor de energie în contextul OUG nr. 27/2022 și a semnării unui eventual Acord cu instituțiile bancare, în acest sens.

În acest raport, publicat pe 30 noiembrie, ministrul preciza că între 1 iunie și 31 august 2023, valoarea totală decontată a crescut de la 9,3 miliarde lei la 12,3 miliarde lei, iar valoarea neachitată a scăzut de la 1,7 miliarde lei la 412,5 milioane lei.

Suma neachitată ajunsese, conform unei declarații a lui Sebastian Burduja din 7 noiembrie, la 1,4 miliarde de lei. Ministrul Energiei spunea atunci că varianta de finanțare de tip factoring – discutată cu furnizorii din energie și bancherii – pentru asigurarea provizorie, până primesc bani de la buget, a resurselor financiare pentru decontările care trebuie făcute de stat în cadrul schemei de compensare – nu va implica nici risc juridic pentru stat. Ministrul a spus de mai multe ori de când a preluat mandatul că susține menținerea schemei până în martie 2025.

Sebastian Burduja a detaliat atunci stadiul discuțiilor pentru posibila implementare a unei noi soluții de finanțare, în contextul în care statul are de virat sume consistente pentru a deconta datoriile către furnizorii din schema de compensare – plafonare din energie.

„Discuția de ieri (6 noiembrue – n.r.), care a pus la masă instituțiile bancare și operatorii, companiile furnizoare, a avizat, o înțelegere tripartită, nu vizează un ajutor de stat, ci susținerea băncilor pentru un produs nou, de factoring, în care practic furnizorii accesează linii de credit, statul urmează să ramburseze acești bani într-un termen cât mai scurt, așa cum ne-am asumat împreună cu Ministerul Finanțelor, și acești bani ulterior sting aceste datorii pe care furnizorii le au către bănci”, a detaliat Sebastian Burduja.

Ce presupune un contract de factoring

Factoringul este un serviciu de finanțare prin intermediul căruia banca cumpără facturile unei companii în schimbul unei sume de bani acordate imediat. Atunci când o bancă oferă acest serviciu, aceasta acționează ca un factor, devenind proprietarul facturilor și a tot ceea ce presupune acest lucru, precum asumarea riscului de neplată.

„Era foarte important să dăm acest semnal băncilor că sumele vor fi plătite de statul român, chiar dacă noi am înregistrat constant anumite întârzieri și într-adevăr la zi, vă pot spune că datoria pe care Ministerul Energiei o are în contul acelor consumatori non-casnici către furnizori este de 1,4 miliarde lei. În mandatul meu, în același timp, am plătit peste 3,4 miliarde de lei, inclusiv intervenim printr-o ordonanță de urgență pentru a trage acești bani din fondul de solidaritate. Deci noi facem tot ceea ce depinde de noi ca minister, să deblocăm această situație, să ne asigurăm că sumele circulă pe întreg lanțul energetic. Dacă ar fi existat un blocaj la nivelul furnizorilor, acesta s-ar fi dus și către distribuitor și către Transelectrica și sigur, și la nivel de producție”, a spus ministrul Energiei, pe 7 noiembrie.

Varianta discutată este de a încheia fi convenții tripartite, respectiv stat – furnizori – bănci. „Statul nu preia nicio creanță, doar este o asigurare în plus că aceste sume vor veni. Termenii convențiilor și termenii acestor produse de factoring sigur că vor depinde de înțelegerile comerciale între bănci și furnizori, dar s-a vehiculat o perioadă de până la 150 de zile, deci patru luni de zile în care aceste sume ar trebui să vină de la stat. Este o perioadă suficientă din punctul nostru de vedere și mă bazez pe discuțiile bune pe care le-am avut cu ministrul Boloș și care ne-a asigurat că dincolo de sumele pe care noi le vom mai plăti până la finalul anului, ce se strânge în fondul de tranziție, plus alte surse legal constituite, vom vedea cât spațiu bugetar există, la începutul anului viitor ianuarie, februarie, cu siguranță că aceste sume vor fi aduse la zi sau cât mai aproape de ceea ce înseamnă aduse la zi”, a completat Sebastian Burduja.

„Pentru statul român nu va avea un cost”

Întrebat despre costurile acestui contract de factoring pentru buget, ministrul a precizat că nu e vorba de sume suplimentare. „Pentru statul român nu va avea un cost. Statul român nu-și asumă niciun de fel de cost și niciun risc juridic. Este doar o asigurare în plus că noi facilităm comunicarea între furnizori, instituții bancare, iar Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei la rândul său și-a asumat că în momentul în care stabilește exact suma pe care statul o datorează unui furnizor i-o comunică și furnizorului, pentru că aceea este de fapt creanța care urmează să fie stinsă prin sumele de la stat”, a precizat ministrul.

Sebastian Burduja a evitat, încă o dată, la întrebările presei, să spună ce bănci au participat la discuții și și-au arătat disponibilitatea.

„Sunt mai multe, n-aș vrea să influențez piața. Sunt cel puțin patru sau cinci bănci care ne-au abordat, proactiv în acest moment, dar fiind o piață competitivă, în momentul în care primele produse vor apărea – și înțeleg că săptămâna viitoare se va întâmpla lucrul ăsta, dacă nu deja săptămâna asta – cu siguranță și alți jucători din piață pot să -și arate interesul. Vor fi doar înțelegeri individuale sau va fi un contract-cadru, vor fi înțelegeri individuale și Ministerul Energiei poate fi parte într-o convenție tripartită, repet, fără a-și asuma vreun risc juridic sau fără a prelua efectiv vreo creanță”, a spus ministrul.

Întrebat dacă vor fi incluse și dobânzile în acest calcul – în contextul în care sunt cazuri în care furnizorii iau credite clasice, la care plătesc dobânzi, pentru acoperirea costurilor – Sebastian Burduja a spus că este vorba de termeni comerciali între bănci și companiile din furnizare, dar că se așteaptă ca prin implicarea ministerului și a statului și dobânzile să fie la un cost mai mic, pentru că gradul de încredere al băncilor în plata acestor sume, într-o perioadă rezonabilă de timp, de până la patru luni de zile va crește.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a spus pe 11 noiembrie, ca răspuns la întrebarea Gândul, nu respinge ideea încheierii unor contracte de factoring, între stat, bănci și furnizorii care participă la schemei de compensare – plafonare în energie, atât vreme cât acestea nu au consecințe negative asupra instituțiilor financiare, aflate sub supravegherea băncii centrale.