Furnizorii din energie: Statul câștigă peste 43 de miliarde de lei în acest an din creșterea facturilor

Companiile mai bine  din sectorul energetic vor vira la buget în acest an peste 43 de miliarde de lei, suma încasate de statul român ca taxe şi dividende, ca urmare a majorării preţurilor, a afirmat, marţi, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu.

Reprezentantul celor mai mari companii din domeniul energiei a transmis, marți, că autoritățile responsabile nu au virat în conturile companiilor sumele aferente pentru compesarea pe actuala schemă de ajutor a statului. Declarațiile vin la o zi după noi declarații ale oamenilor politici privind eventualitatea modificării actelor normative în vigoare.

Mai concret, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că este de părere că, cel puțin pe zona casnică, trebuie venit cu o nouă reglementare privind compensarea facturilor/plafonarea prețurilor, având în vedere sumele care ar urma să fie acoperite de stat. „Punctul meu de vedere este ca până la 1 septembrie să se vină cu un alt act normativ. Această compensare și această ordonanță – și v-am zis doar o scăpare din ea, cu acel preț mediu – nu cre că mai este de actualitate, ținând cont de impactul deja solicitat de Ministerul Energiei, respectiv 31 de miliarde, lucru care este imposibil pentru bugetul Românei”, a spus liderul PSD.

„Primii bani i-am primit după şapte luni”

„Furnizorii nu au primit până acum niciun ban drept compensare pentru perioada care începe în aprilie. Pentru perioada noiembrie – martie, primii bani i-am primit după şapte luni, acum au trecut patru luni de la începutul noii scheme, sperăm să primim banii mai repede decât în prima schemă. Aceasta deşi legea spune că trebuie să primim banii în 45 de zile. Autorităţile spun că furnizorii au transmis greu informaţiile, dar interesul nostru este să completăm repede şi să luăm banii repede. Dacă am întârziat a fost din cauza neclarităţilor”, a afirmat Laurenți Urluescu, citat de Agrepres.

Asociaţia Furnizorilor de Energie din România, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, 37 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică, care asigură furnizarea energiei electrice atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, iar unele companii membre ale asociației au optat pentru statutul de membru multiplu (energie electrică și gaze naturale), companii care acoperă cea mai mare partedin piață.

Președintele AFEER a precizat că există o mare discrepanţă între necesarul de decontare şi sumele acordate la rectificarea bugetară. Este ceea ce reclamaseră săptămâna trecută și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Potrivit unui comunicat transmis marți de cele mai importante grupuri din piață, proiectul de rectificare bugetară este sub 25% din necesarul pentru finanțarea plafonului la energie și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic.

„Din rapoartele ANRE şi din declaraţiile din presă, statul a plătit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, în perioada noiembrie 2021 – martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, sumă plătită în proporţie de 99%. În primul trimestru al acestui an statul ar urma să colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adiţional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producătorilor – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum şi 2,6 miliarde din dividende. Înmulţind cu patru, rezultă că pentru tot anul statul român încasează peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru că preţurile au crescut între timp faţă de primul trimestru”, a subliniat oficialul AFEER.

Potrivit afirmațiilor sale, pentru furnizori, situaţia este destul de dură, în condiţiile în care băncile văd deja sectorul energetic ca fiind unul de risc.

„Suntem la patru luni de când a început OUG 27, iar băncile sunt supraexpuse pe sectorul energetic şi deja văd energia ca fiind un sector de risc şi costul creditării a crescut. Furnizorii garantează cu contractele, iar băncile spun că există riscul să nu se plătească banii înapoi, având în vedere întârzierea cu care statul decontează. Fiecare furnizor caută bani de unde poate să scoată, de la bănci, acţionari, alte business-uri”, a completat Laurențiu Urluescu.

„Ajutorul trebuie focusat doar pe consumatorii vulnerabili”

El a arătat că în acest moment Piaţa pentru Ziua Următoare, PZU, piaţa spot, unde preţurile sunt foarte mari acum, este cea mai lichidă piaţă de energie din România şi nu poate fi închisă, aşa cum s-a cerut în spaţiul public. „Nu putem închide cea mai lichidă piaţă din România, PZU. Este şi piaţa din care suntem interconectaţi, iar dacă o desfiinţăm nu mai vine energia din import. Pe de altă parte, şi în alte ţări sunt aceleaşi probleme. Problema este la nivel european, iar soluţia trebuie găsită tot la nivel european. Dacă fiecare ţară îşi face soluţie proprie, vor apărea distorsiuni şi fluxuri comerciale nefireşti care ar înrăutăţi situaţia”, a precizat preşedintele AFEER.

În opinia asociaţiei, ajutorul trebuie focusat doar pe consumatorii vulnerabili, odată cu scăderea TVA şi accizei. „De asemenea, este foarte important să reducem risipa de energie. Nu confortul, ci risipa. Iar autorităţile ar trebui să vină cu o campanie în acest sens”, a completat Laurențiu Urluescu.

Preț de patru ori mai mare pe bursă

Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) a avut o medie de 1.813 lei pe MWh în luna iulie 2022, ceea ce reprezintă o valoare de aproape patru ori mai mare comparativ cu preţul mediu înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, respectiv 462 lei pe MWh, arată raportul lunar publicat de operatorului bursier. Creșterea prețului mediu de închidere a pieței în iulie 2022 a fost în creștere cu peste 290% față de iulie 2021, potrivit raportului Opcom.

De la media de 1.813 lei pe MWh în luna iulie 2022, prețul energiei pe piața spot cu livrale luni, 22 august, a ajuns la o medie de 2.744,06 lei pe MWh, potrivit Opcom. Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.

Cele mai recente date oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), pentru luna iulie, arată o încetinire a ratei anuale a inflației față de valoarea din luna precedentă, dar sunt în continuare scumpiri față de iunie, în medie de 0,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este de 15%, conform datelor agregate de INS, după ce, în iunie, aceasta ajunsese la 15,1%.

Cele mai mari scumpiri, față de anul trecut, sunt în continuare la gaze, chiar daca mai reduse, de 70,1%, iar la energie, de 15,47%. În luna iunie, rata anuală a inflaţiei ajunsese, comparativ cu luna iunie 2021, cu 15,1%, potrivit INS. Creșterea la energie electrică a fost de peste 17% în acest interval, în timp ce la gaze naturale a fost de aproape 90%, și asta luând în considerare și prevederile OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

Ordonanța de urgență în vigoare privind schema de ajutor pentru facturile la curent și gaze a fost adoptată de Guvern pe 18 martie, la finalul perioadei de acoperire a primei ordonanțe care a acordat facilități românilor și companiilor la plata facturilor, care a acoperit perioada sezonului rece.

E vorba de Ordonanța de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative instituie cadrul viitoarelor ajutoare oferire de stat consumatorilor casnici și non-casnici, în contextul creșterii prețului la energie electrică și gaze naturale

Ordonanța prevede limite de preț, la energie electrică și gaze naturale, pentru clienții casnici și non casnici, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023:

„Pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici și de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 28.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică (…)”, conform actului normativ.

Astfel, la energie electrică

prețul final facturat pentru consumatorii casnici este

• maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
• maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;

prețul final factruat pentru consumatorii nonasnici – cu excepţia celor mai mari consumatori industriali – este:

• maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici, fărp limită de consum

La gaze naturale,

Prețul facturat pentru clienții casnici este:

• maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, fără limită de consum

Pentru clienții noncasnici:

• maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în celor al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.