Gabriel Resources ar urma să ceară despăgubiri de până la 4 MILIARDE DE DOLARI României. UPDATE

Directorul executiv al Gabriel Resources, Jonathan Henry, a declarat, la Londra, că firma canadiană va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari statului român, dacă Parlamentul României va respinge proiectul de lege privind exploatarea de la Roșia Montană, conform publicației canadiene The Globe and Mail.

„Dacă Camera Deputaților respinge proiectul, vom continua cu o notificare formală pentru demararea litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaționale de investiții, cu despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari. Dosarul nostru este foarte puternic și îl vom susține foarte public, astfel că efortul României de a atrage investiții străine va suferi foarte mult”, a declarat Jonathan Henry, în interviul acordat publicației canadiene.

În această seară, compania canadiană a revenit cu un comunicat de presă în care nuanțează declarațiile directorului Gabriel Resources, ba chiar susține că jurnaliștii canadieni l-au citat greșit pe Jonathan Henry, care nu ar fi declarat vreodată așa ceva. Cu toate acestea, publicația canadiană a modificat doar titlul articolului, nu și declarația oficialului Gabriel Resources.

ACTUALITATE Cum prepari CÂRNAȚI de casă. 3 rețete tradiționale pe care trebuie să le încerci și tu

19:59

EXTERNE Volodimir Zelenski: Ucraina are nevoie de GARANȚII din partea țărilor europene și a SUA după încheierea războiului cu Rusia

19:47

„Ca o clarificare a declarațiilor publicate în numele meu în presa internațională, doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectivă și ca declarațiile mele au fost citate greșit. Între timp, declarațiile au fost corectate de către publicația The Globe and Mail. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetățenii săi, pentru Guvernul României și pentru Parlament. Doar românii și România vor decide ce este în interesul țării. Deși este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-și proteja interesele – și nici Gabriel Resources nu face excepție – vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informațiile necesare pentru ca oamenii să poată lua o decizie în deplină cunoștință de cauză. Decizia finală va aparține, fără discuție, Guvernului și Parlamentului României și, în ultimă instanță, cetățenilor României”, a declarat Jonathan Henry, în comunicatul de presă.

Gabriel Resources mai speră încă la faptul că în Camera Deputaților va avea loc o dezbatere serioasă, care va duce la un vot pozitiv pentru proiect, după ce premierul Victor Ponta a declarat că acesta trebuie respins, mai scriu canadienii.

Acțiunile Gabriel Resources la Bursa din Toronto au scăzut cu 53% în această săptămână, ajungând la 65 de cenți canadieni.

Henry nu a precizat ce tratate internaționale au fost încălcate, însă se presupune că ar fi vorba despre legile de comerț și investiții ale UE și ale World Trade Organization (WTO).

„Cred cu tărie că acest proiect este cel potrivit pentru oamenii din Roșia Montană. Nu este vorba doar de valoarea pentru acționari… Fără acest proiect, Roșia Montană va muri. Oamenii vor pleca. Nu există locuri de muncă”, a mai declarat șeful Gabriel Resources.

Zeci de mii de oameni au protestat, începând de la 1 septembrie, împotriva proiectului de lege privind deschiderea exploatării miniere de la Roșia Montană, promovat de Guvernul României.

Proiectul de lege nu a fost însă asumat de Guvern, fiind trimis spre aprobare Parlamentului, cu Senatul ca primă cameră sesizată.

Guvernul a trecut peste observațiile negative ale juriștilor de la Ministerul Justiției și ale Consiliului Legislativ, care arătau că proiectul conține mai multe prevederi neconstituționale, lăsând actul normativ nemodificat și trimițându-l în Parlament.

Luni, premierul Victor Ponta a declarat că proiectul trebuie să fie respins de Parlament, în contextul în care lumea protestează în stradă, iar liderul PNL Crin Antonescu se pronunțase deja împotriva proiectului, fără să se consulte cu partenerul său de coaliție. PNL a decis ulterior să voteze împotriva proiectului de lege.