GÂNDUL FINANCIAR | Adrian Măniuțiu: „S-ar putea ca viața să fie foarte generoasă cu noi și să sfârșim bogați”. Recomandările analistului fiscal pentru a evita ani grei la pensie

Un plan de economisire sau de investiții, pe lângă contribuțiile obligatorii la Pilonul I și Pilonul II de pensii, poate ajuta la evitarea unor griji financiare odată cu ieșirea de pe piața muncii, în contextul în care sistemul public este sub presiunea schimbărilor demografice, a explicat analistul financiar Adrian Măniuțiu, la emisiunea GÂNDUL FINANCIAR.

Evoluția pensiilor private, cu precădere a Pilonului III – pensiile facultative – ține foarte mult de educația financiară, care este deficitară încă în România.

Educația financiară trebuie începută în școală

„Educația financiară, n-aș spune că lipsește, n-aș da un astfel de verdict, aș spune că este la un nivel la care încă orice poveste legată de pensie, de orice altă formă de investiții sau asigurare sperie și tinde să alieneze pe oricare dintre cei care ar putea fi beneficiarii acestui lucru”, a explicat Adrian Măniuțiu.

Analistul financiar consideră că educația financiară ar trebui începută în scoală, pentru ca populația să dobândească de la o vârstă fragedă noțiuni privind avantajele economisirii și a investițiilor pe termen lung, în facultate și chiar și în companii.

În baza unui protocol din 2018, Ministerul Educației, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor au lansat, în martie 2021, platforma comună de educație financiară, www.edu-fin.ro, care se doreşte a fi o bază de date utilă care să cuprindă entităţile la nivel național care desfăşoară activităţi de educaţie financiară, precum şi proiectele în domeniu, pentru toate categoriile de beneficiari.

În România, gradul de educație financiară a populației (22%) este cel mai redus dintre țările Uniunii Europene, potrivit statisticilor oficiale, unde media este 52%. Danezii și suedezii au cel mai ridicat nivel de educatie financiară, respectiv 71%.

„Este nevoie de infuzii, ca să le zicem așa, care să îi ajute pe oameni să înțeleagă că au alternative și că până la urmă depinde de ei. Se tot vorbește de sistemul public de pensii ca sistem care este în colaps, dar e important să înțelegem de ce, ca să nu dăm vina pe factori ne o manieră nejustificată și să înțelegem că, până la urmă, de noi depinde. Este bine să ai un P III (pensii facultative – n.r.), un P IV (pensii ocupaționale – n.r.), adică un pilon privat, o pensie privată sau o formă de investiții care să îți garanteze ție cel puțin că la bătrânețe ai o sursă altenativă”, mai spune Adrian Măniuțiu, care a dat detalii despre construcția sistemului public de pensii.

„Este o problemă globală, ajutorul nu are de unde să vină din altă parte”

„Trăim în siajul unui sistem matematic de asigurări sociale gândit în anii ’60, când speranța de viață postpensionare și structura demografică era cu totul alta. Speranța de viață atunci era undeva la 5 – 8 ani, deci este un sistem menit să susțină 5 – 8 ani. În momentul actual, trebuie să susțină 13 – 15 ani, evident că este un deficit care crește în fiecare an cam cu 5%”, a explicat analistul, la GÂNDUL FINANCIAR.

Mai mult, subliniază Adrian Măniuțiu, provocările asupra sistemului public de pensii sunt la fel de valabile la nivel global, statele fiind în căutarea de soluții pentru remedierea lor.

„Nu este o problemă românească, e o problemă globală și, cu atât mai grav, ajutorul nu are de unde să vină din altă parte, ci poate veni de la noi, de la felul în care pregătim terenul pentru momentele în care vom fi ceva mai puțin productivi sau vom depinde de niște bani care să ne vină”, a precizat Adrian Măniuțiu.

El a subliniat că este bine ca viitorii pensionari să înceapă acest proces chiar și cu 10 ani înainte de ieșirea din câmpul muncii.

„Motivul acestor cifre scăzute pe Pilonul III, pe pensia privată (facultativă – n.r.) care ar trebui să ne dea nouă de mâncare, să ne încălzească și să ne asigure un acoperiș la bătrânețe vine din lipsa unei educații civico-financiare care să ne arate că este în interesul nostru și că e un efort foarte mic pentru un beneficiu uriaș în viitor. S-ar putea să nu avem nevoie, s-ar putea ca viața să fie foarte generoasă cu noi și să sfârșim bogați, dar, dacă nu e așa, efortul actual e mic, iar această sumă mică investită azi, pusă azi deoparte, va reprezenta practic o umbrelă care ne poate feri de un potop cumplit în niște ani mai grei”, a conchis analistul financiar.

Cum a crescut sistemul de pensii private în România

De la debutul în România, din 2007, sistemul pensiilor private a cunoscut o evoluție pozitivă pe tot parcursul funcționării, activele totale și numărul de participanți fiind în continuă creștere, conform celui mai recent raport asupra pieței pensiilor private al Autorității de Supreveghere Financiară (ASF).

La finalul lunii iunie 2021, fondurile de pensii private (Pilonul II și Pilonul III) au cumulat 87,70 miliarde de lei în active totale, cu 28% mai mult comparativ cu anul anterior, și 8,25 milioane de participanți la cele 17 fonduri de pensii private, față de 8,07 milioane.

Ca și pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de 7,84%, în primul trimestru al anului 2021, marcând o evoluție pozitivă de-a lungul ultimilor ani.

Așa cum remarca și ASF, activele fondurilor din pilonul III rămân la un nivel foarte scăzut, reprezentând aproximativ 4% din totalul activelor gestionate de sistemul de pensii private din România, fiind astfel de dorit o încurajare a investițiilor populației în aceste instrumente.

Mai concret, valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat – Pilonul II – a fost de 84,41 miliarde de lei la finalul primului semestru al anului 2021, în creștere cu aproximativ 28% comparativ cu aceeași dată a anului 2020. Numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la 30 iunie 2021 a fost de 7,70 milioane de persoane, față de 7,56 milioane de persoane înregistrate în luna iunie a anului 2020.

În ceea ce privește Pilonul III, valoarea totală a activelor nete a fost de 3,24 miliarde de lei la finalul primului semestru al anului 2021, în creștere cu aproximativ 24% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative, la 30 iunie 2021, a fost de 546.022 persoane, comparativ cu 517.057 persoane înregistrate la 30 iunie 2020.

Promovarea pensiilor facultative drept un instrument de economisire pentru populație pe termen lung a apărut în contextul presiunilor la care se așteaptă să fie supus sistemul public de pensii.

„Schimbarea structurii de vârstă a populației influențată de creșterea speranței de viață și de scăderea natalității, tendință care, conform estimărilor, se va menține și în următoarele decenii, va pune probleme semnificative sistemului de pensii de stat din perspectiva asigurării unui trai mulțumitor beneficiarilor”, atenționa Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în Raportul privind evoluția pensiilor private în anul 2020.

Dacă la Pilonul II se direcționează obligatoriu o cotă din venit, începând cu iunie 2007, în sistemul pensiilor facultative – Pilon III poate deveni participant orice persoană care câştigă venituri dintr-o activitate profesională impozitată – precum salariaţii, persoanele care lucrează pe cont propriu sau care obţin venituri din alte activități. Contribuțiile, de până la 15% din veniturile brute realizate lunar, sunt investite de administratorii de fonduri, cu respectare reglementărilor în vigoare, iar sumele acumulate pot fi ridicate începând cu data împlinirii vârstei de 60 de ani, deci indiferent de vârsta standard a pensionării, în anumite condiții.

ASF: GHIDUL PARTICIPANTULUI LA SISTEMUL DE PENSII FACULTATIVE PILONUL III

„Astfel, fondurile de pensii private, cele obligatorii, dar mai ales cele facultative, vor suplimenta venitul obținut din pensia de stat, astfel încât diferența dintre nivelul ultimelor venituri salariale și cele din pensie să fie cât mai mică. Fondurile de pensii private contribuie la o dezvoltare sustenabilă a cadrului macroeconomic, iar la nivel individual, asigură securitate și bunăstare financiară la pensie”, se arată în raportul ASF menționat.