GÂNDUL FINANCIAR | Care este randamentul investițiilor pentru bătrânețe. Andreea Pipernea, CEO NN Pensii: „Istoric, fondurile de pensii au bătut considerabil inflația”
This browser does not support the video element.
Cei patru piloni de pensii sunt gândiți pentru a veni unul în completarea celuilalt, astfel încât, la ieșirea din câmpul muncii, nivelul veniturilor să fie unul cel puțin suficient pentru a acoperi nevoile. Pilonul I înseamnă de fapt o redistribuire a cotribuțiilor de la cei în câmpul muncii la cei ieșiți din sistem, în timp ce Pilonul II și Pilonul III, precum și Pilonul IV – când va deveni funcțional – duc la o acumulare a sumelor virate, crescute de administratorii de fonduri conform politicilor investiționale în cadrul de reglementare impus. Cert este că, de la înființare, randamentele au depășit rata inflației, a explicat Andreea Pipernea, CEO NN Pensii, în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR.
Andreea Pipernea a detaliat structura sistemul de pensii, subliniind că este nevoie de un plan de investiții care să asigure un venit peste Pilonul I, de stat.
„Baza viitoarei pensii pentru un român este Pilonul I, o redistribuție minimă între generații, și de aici începe construcția”, a spus Andreea Pipernea.
Obligativitatea Pilonului II, „o mare virtute”
„Faptul că Pilonul II este obligatoriu este, din punctul meu de vedere, o foarte mare virtute, în contextul unei educații financiare în formare, iar această componentă obigatorie ne și păzește pe unii de alții, pentru că, dacă stai să te gândești, niște oameni care la momentul pensiei nu au aceste mijloace financiare, până la urmă, ce se va întâmpla cu ei? Tot restul societății, sub o formă sau alta, va trebui să îi sprijine prin diverse forme de ajutor social”, a detaliat directorul general al NN Pensii, la GÂNDUL FINANCIAR.
La momentul lansării colectării, în 2008, cota de contribuţie obligatorie la fondul de pensii administrate privat, pentru persoanele asigurate în vârstă de până la 35 de ani, era de 2% din baza de calcul. Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat prevedea inițial majorarea la 6% în termen de 8 ani de la începerea colectării. După mai multe modificări legislative și derogări, în prezent, începând din 1 ianuarie 2018, s-a ajuns la 3,75% cotă de contribuție la fondul de pensii.
„3,75% este, într-adevăr, mult sub acel nivel, dar, oricum, și 6% și 5,2%, orice sumă în zona asta, este o sumă de contribuție, după standardele internaționale, foarte mică. Sunt niște calcule matematice relativ simple care se pot face, apropo de ce procent din salariu contribui, înmulțit cu ce număr de ani și ce procent din salariu. Ok, există un randament acolo, dar până la urmă, ce procent din salariu, ce rată de înlocuire te poți aștepta să ai când ieși la pensie și mai ai 15 ani de trăit? Sunt discuții foarte importante despre optimul de contribuție. Suntem clar sub el, și sub cel legal, și sub standardele internaționale”, a explicat Andreea Pipernea.
În ceea ce privește Pilonul III, facultativ, contribuția provine atât din venitul brut, prin facilitățile oferite de stat – deductibilitatea anuală de 400 de euro, și pentru angajat, și pentru angajator -, cât și din cel net, repectiv sumele date din buzunar acum pentru bătrânețe. Pe acest segment, Andreea Pipernea a spus că industria se implică în discuții cu autoritățile pentru majorarea facilităților.
Începând cu iunie 2007, în sistemul pensiilor facultative Pilon III poate deveni participant orice persoană care câştigă venituri dintr-o activitate profesională impozitată – precum salariaţii, persoanele care lucrează pe cont propriu sau care obţin venituri din alte activități, având posibilitatea să contribuie cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Contribuțiile sunt investite de adminstratorii de fonduri, iar vârsta la care primește banii contributorul nu depinde de vârstei standard a pensionării.
Pensiile ocupaționale, Pilonul IV – la care pot să contribuie și angajatorii -, deocamdată a fost doar creat cadrul legal și nu sunt încă funcționale.
„Acesta este sistemul care, punând cărămidă peste cărămidă și accesând toate buzunarele posibile, ar trebui să ne ducă în final la momentul ieșirii la pensie la o rată de înlocuire rezonabilă și la menținerea unui anumit nivel de viață”, a precizat Andreea Pipernea.
Cum cresc banii în fondurile administrate privat
Spre deosebire de banii reținuți de stat pentru Pilonul I – a căror plată încetează la decesul pensionarului, neputând fi transmiși moștenitorilor -, banii care sunt virați la Pilonul II și la Pilonul III sunt investiți și, cel puțin până în prezent, majorați de administratorii fondurilor cu mai mult decât inflația. Ceea ce, de exemplu, în prezent, nu se poate spune de dobânzile la depozitele bancare.
Andreea Pipernea a detaliat structura investițiilor fondurilor, garanțiile oferite și a precizat că randamentul fodurilor a fost bun.
„Istoric, în cei 13 ani de funcționare, fondurile de pensii, din punct de vedere al randamentului, au bătut considerabil inflația. Și cred că ăsta este un lucru foarte important”, a afirmat directorul general al NN Pensii.
Evoluția randamentelor de la înființare
Potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), de la finalul anului trecut, pe întreaga perioadă de funcționare (2008-2020), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 8,17% (față de o inflație medie anuală de 2,97%), însemnând un câștig net pentru participanți de peste 3,5 miliarde de euro, potrivit președintelui APAPR, Radu Crăciun.
În 2020, Pilonul II a realizat un câștig de aproape 6,2%, de trei ori peste inflație, adică un profit net de 900 milioane de euro pentru participanți.
Și la Pilonul III a înregistrat în 2020 rezultate pozitive, cu un randament mediu de 4,64%, mai mult decât dublul ratei inflației de la finalul anului, iar pe toată durata de funcționare, de aproape 14 ani, fondurile de pensii facultative au realizat un randament mediu anual de 5,97%.
În raportul anual din 2020, ASF preciza că rata reală de rentabilitate anualizată a fondurilor de pensii facultative a înregistrat un trend ascendent ulterior izbucnirii pandemiei COVID-19, iar în luna decembrie 2020, valoarea acesteia a fost de 4,48%, nivelul fiind superior celui înregistrat la începutul anului 2020.
În ce au fost investiți banii intrați la Pilonul II și Pilonul III
Potrivit ASF, politica investițională din cadrul portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private continuă să fie concentrată pe piața locală de capital, în timp ce ponderea investițiilor în instrumente cu venit fix reprezenta 70% din totalul portofoliului investițional al fondurilor de pensii private, iar un procent de 24% a fost investit în acțiuni la finalul primului semestru al anului 2021.
La Pilonul II, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 6,55% în iunie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%.
La 30 iunie 2021, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investițiile fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat au reprezentat 63% la 30 iunie 2021, față de 66% investițiile din primul semestru al anului anterior în titluri de stat.
Investițiile în acțiuni au crescut, reprezentând la 30 iunie 2021 24% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II. De asemenea, ponderi semnificative sunt investite și în obligațiuni corporative și fonduri de investiții.
Toate fondurile de pensii administrate privat au investit majoritar în obligațiuni suverane, în pondere de peste 57% din activele totale.
La Pilonul III, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 8,26% în iunie 2021, față de luna iunie 2020, când valoarea acesteia a fost de 3,48%.
Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 7,07% la finalul lunii iunie 2021, mai mare comparativ cu cea înregistrată în iunie 2020 (3,84%).
La finalul lunii iunie 2021, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative.
Investițiile fondurilor de pensii facultative în titluri de stat au reprezentat 61% la 30 iunie 2021, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2020.
Investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III.
O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de depozitele bancare (3,34%) și obligațiunile corporative (2,92%).