GREȘEALA pe care au făcut-o toate guvernele din ultimii 5 ani. Ce venituri au fost estimate și cât s-a încasat în realitate la buget

În ultimii șase ani, estimările tuturor guvernelor privind veniturile totale la bugetul de stat s-au dovedit mult prea optimiste față de realizările de la final de an.

Guvernele au prognozat, în perioada 2008-2013, venituri totale la bugetul de stat de 484 de miliarde de lei, dintre care au încasat efectiv doar 439 de miliarde de lei, respectiv cu 45 de miliarde de lei mai puțin, reiese din calculele gândul, pe baza datelor din legea bugetului de stat aferentă fiecărui an în parte și a execuțiilor bugetare.

Pe partea de cheltuieli, guvernele au estimat în ultimii șase ani un total de 613 miliarde de lei, din care au cheltuit efectiv 590 miliarde lei, respectiv cu 23 miliarde de lei mai puțin. Cu toate acestea, nivelul cheltuielilor a crescut de la an la an.

Fundamentarea bugetelor pe estimări prea optimiste privind veniturile care ar fi urmat să fie încasate le-a permis politicienilor să bugeteze și cheltuieli mai mari. În final însă, după rectificările bugetare, s-a ajuns de fiecare dată la situația în care guvernul tot a tăiat din cheltuieli, capitolul preferat fiind investițiile.

Notă :Pentru 2013, la venituri și cheltuieli efective au fost luate în calcul estimări în baza evoluției din primele nouă luni.// Calculele nu au ținut cont de rectificările bugetare.

În fiecare an, cu excepția anului 2010, Guvernele au mizat pe încasări în creștere față de anul precedent, însă veniturile efective au fost departe de cifrele din legea bugetului de stat de la începutul fiecărui an.

În 2008, an în care s-a declanșat criza pe piața americană, Guvernul Tăriceanu a mizat pe venituri puțin peste 67 de miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat, însă la final de an veniturile au fost de doar 61,03 miliarde de lei, adică o nerealizare de aproape 6 miliarde de lei. În schimb, la cheltuieli Guvernul a depășit în 2008 estimările cu aproape 20 de miliarde de lei.

În 2009, Guvernul Boc a prognozat încasări de 75,689 de miliarde de lei, dar la final de an, potrivit execuției bugetare, bugetul de stat a avut venituri de doar 54,67 miliarde de lei. Astfel că diferența la încasările efective a fost puțin peste 21 de miliarde de lei.

Anul 2010 a fost singurul care a făcut excepție. Chiar dacă estimările de la început de an nu s-au potrivit cu cifrele de la finalul execuției bugetare, bugetul de stat a avut venituri mai mari cu 1,4 miliarde de lei față de cele estimate, adică 68,05 miliarde de lei, comparativ cu 66,65 miliarde de lei estimați. Cheltuielile totale, de 102,6 miliarde de lei, au depășit estimările cu un miliard de lei.

În 2011, încasările au fost de 79,37 miliarde de lei, față de 80,81 miliarde de lei, cât era stabilit prin legea bugetului de stat aferentă anului 2011.
Nici în 2012 Guvernul nu a avut venituri totale atât cât își propusese la început de an. Față de venituri estimate de 95,75 miliarde de lei, statul a încasat cu 8,58 miliarde de lei mai puțin.

În 2013, în guvernul Ponta, cifrele efective au fost calculate conform execuției bugetare pe nouă luni. Astfel, dacă încasările se mențin, până la finele anului, la aceeași medie ca în primele nouă luni, bugetul de stat va avea la final de an venituri de 88,738 miliarde de lei, cu 9,4 miliarde de lei mai puțin decât estimarea inițială.

Scenariul de bază pentru 2014

Pentru 2014, Guvernul negociază cu FMI în aceste zile cadrul macroeconomic. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat la GÂNDUL LIVE, că se are în vedere o creștere economică de 2,2 la sută pentru anul viitor, o continuare a consolidării fiscale astfel încât ținta de deficit să fie stabilită de la deficitul rectificat de 2,5 la sută în jos.

Totuși, el recunoaște că și anul viitor cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile, fiind nevoie de luarea unor măsuri fiscale pentru încadrarea în ținta de deficit.

Astfel,  Guvernul ia în calcul, pentru 2014, eliminarea excepțiilor de taxare a unor categorii de venituri, excepții existente în prezent în Codul fiscal, și lărgirea bazei de impozitare, pentru a umple golul care există „în scenariul de bază” pentru bugetul pe anul viitor între venituri și cheltuieli.

„Scenariul de bază nu cuprinde în acest moment o creștere de taxe care afectează salariul de bază. Dar în scenariul de bază există un gol între venituri și cheltuieli care trebuie umplut. Trebuie luate măsuri, dar preferăm măsuri de natura eliminării excepțiilor care sunt în codul fiscal. Sunt mulți care sunt exceptați”, a declarat, marți,  la GÂNDUL LIVE, ministrul Bugetului, Liviu Voinea, evitând să precizeze exact care vor fi măsurile concrete avute în vedere, pe motiv că ele sunt discutate în acest moment cu FMI. Șefului Bugetului nu a fost însă la fel de rezervat când a venit vorba despre impozitele pentru persoanele aflate în întreținere: „Nu impozităm nici nevestele, nici amantele. Asta pot să v-o infirm categoric”.

„Facem bugetul pornind de la rectificarea din 2013, la asta adăugăm prognoza de venituri, prognoza de creștere economică pentru 2014, cât avem voie să ne întindem ca deficit și ce cheltuieli avem nevoie și rezultă diferența care trebuie acoperită prin diverse măsuri fiscale”, a insistat Voinea, amintind că și la elaborarea cadrului financiar pentru acest an, pentru pentru închiderea pe un deficit negociat inițial de 2,1, a fost nevoie adoptarea unor măsuri fiscale, în plus față de cele existente.

Cum arată rectificarea bugetară

Guvernul a adoptat miercuri cea de-a doua rectificare bugetară, urmând ca proiectul de buget să fie prezentat experților FMI până pe 5 noiembrie.

Comparativ cu parametrii aprobați în contextul primei rectificări bugetare, ordonanța de rectificare prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei și a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ținta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).

La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăsește la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) și impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).

Cheltuielile de investiții, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă, proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și alte transferuri de natura investițiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei față de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.

Consiliul Fiscal a criticat modul în care a fost realizată rectificarea bugetară.

Modul în care s-a desfășurat execuția bugetară din 2013 pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de disciplina fiscală, pune în pericol încadrarea în nivelul de 3% din PIB și alterează semnificativ perspectivele pentru bugetul din 2014, potrivit Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudență, menționând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuției bugetare și la prima rectificare bugetară.

„Modul în care s-a desfășurat procesul bugetar din acest an – ambele rectificări bugetare aducând majorări ale țintei de deficit, în condițiile existenței unei interdicții legale explicite și a unor suficiente indicii, în baza execuției bugetare la finele primelor șase luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite – pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.

Valoarea punctului de pensie va crește de la 762,1 lei la 790,8 lei în anul 2014, se arată în scrisoarea-cadru pentru proiectul de buget 2014.

La estimarea cheltuielilor de personal pentru 2014 s-a avut în vedere restricționarea acordării și în anul 2014 a tichetelor de masă, tichetelor de vacanță, tichetelor cadou, se mai arată în documentul menționat. De asemenea, la estimarea cheltuielilor de personal nu s-a avut în vedere acordarea de premii, prime, precum și plata orelor suplimentare.

Numărul maxim de posturi finanțate pentru anul 2014 trebuie să nu depășească numărul mediu de posturi ocupate în perioada ianuarie-iulie 2013.

Sfatul Consiliului Fiscal

Solicitat de gândul să facă o recomandare către autoritățile care elaborează Bugetul pe 2014, Silviu Șeitan, unul dintre cei cinci membri ai Consiliului Fiscal, a recomandat „trecerea treptată de la un buget de subzistență la un buget de stimulare a creșterii economice cu sprijinul unor programe viabile de politici macroeconomice al consolidării legislative, normative și procedurale și în condițiile creșterii capacității administrative a instituțiilor statului”.

Deși indicatorii macroeconomici pentru bugetul anului viitor nu au fost definitivați, în scrisoarea-cadru privind proiectul de buget pe 2014, datată 3 octombrie 2013, sunt menționați mai mulți indicatori, între care o creștere economică de 2,2%, produs intern brut de 661,3 miliarde de lei, o creștere a consumului individual al gospodăriilor de 2,5%, o medie anuală a inflației de 3%. Cursul de schimb pe care este fundamentat bugetul pe 2014 este de 4,45 lei pentru un euro.

Propunerile de buget pentru anul 2014 și estimările pentru anii 2015-2017 se vor stabili conform indicatorilor macroeconomici a căror evoluție de prezintă astfel:

Sursa Ministerul Finanțelor// Scrisoarea cadru pentru bugetul pe 2014//oct 2013

Cifrele, inclusiv pentru 2014, erau însă cu totul altele în urmă cu un an și jumătate, potrivit scrisorii-cadru pentru bugetul anului 2013, datată 31 mai 2012. Creșterea economică era de 3,6%, PIB-ul era de 694 miliarde lei, creșterea consumului individual al gospodăriilor era de 3,4%, media anuală a inflației de 2,8%, numărul de șomeri de 385 mii de persoane, iar cursul de schimb 4,35 lei/euro.

Sursa Ministerul Finanțelor// Scrisoarea cadru pentru bugetul pe 2013//mai 2012

Deficit buget general – 8,1 miliarde lei la nouă luni în 2013

Deficitul bugetului general consolidat a crescut ușor în luna septembrie și a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se menține în limitele țintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit Mediafax.

Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentând 1,27% din PIB.

În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.