Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este de părere că agenția S&P manifestă prudență în ce privește România.
„Cred că agenția aceea acum suflă și în iaurt, a avut odată încredere în România și acum e mult mai prudentă. Citindu-i comunicatul și prudența, sare și peste faptul că am intrat în zona de surplus a contului curent (…) Sau ne plătim datoriile externe, și nu cred că este bine, sau devenim, doamne ferește, exportatori de capital. Sare peste asta. Acum o să aibă în față și cifrele privind raportul între depozite și împrumuturi, care consolidează ideea că această reducere semnificativă nu este conjuncturală”, a spus Isărescu, întrebat cum explică faptul că în ciuda ajustărilor și performanțelor evocate de autorități există încă agenții de rating care nu acordă României calificativul recomandat investitorilor.
S&P este singura dintre cele trei mari agenții de rating, incluzând Fitch și Moody’s, care evaluează România cu rating din categoria nerecomandată investitorilor (junk). Calificativul „BB+” se află cu o singură treaptă sub categoria recomandată investitorilor.
S&P a îmbunătățit la finele lunii noiembrie perspectiva ratingului României de la „stabilă” la „pozitivă” și a confirmat calificativul la „BB+”, reflectând creșterea semnificativă a exporturilor, consolidarea fiscală și stabilitatea sectorului financiar, dar a atenționat totodată cu privire la gradul redus de absorbție a fondurilor UE, scăderea investițiilor străine, din cauza incertitudinilor birocratice și juridice, și riscul ca Guvernul să nu-și respecte angajamentele de reformă înaintea alegerilor programate pentru 2014.
„Constați că are două preocupări, credibilitatea țării și a politicilor, inclusiv stabilitaea politică, percepție de sus până jos, și reversibilitatea politicilor. Da, ați făcut progrese, dar să vedem cum le consolidați. Și, mai ales, cum le faceți în an electoral”, a continuat Isărescu.
El a arătat că odată cu validarea programului cu FMI s-a operat și validarea bugetului pe 2014, lucru foarte important nu doar pentru credibilitate dar și pentru dobânzi reduse pe pieele internaționale, accesibilitate și economii la cheltuielile bugetare.
„Acolo se pot economisi bucată cu bucată, credit cu credit, și la lei și la valută, sume considerabile, de 0,2-0,5% din PIB”, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că în acest context trebuie citită și declarația ministrului Finanțelor Publice, Ioana Petrescu, privind pericolul de a nu putea plăti pensiile și salariile fără introducerea accizei la benzină și motorină, măsură care a fost agreeată cu FMI și fără de care nu s-ar fi arpobat bugetul pe acest an și s-ar fi riscat o nouă amânare a evaluării.
Isărescu crede că România nu-și putea permite să anunțe niște măsuri și să le amâne sau să renunțe la ele.
Oficialul BNR spune că estimarea privind impactul introducerii accizei suplimentare de 7 euro cenți pe litru de benzină și motorină asupra ratei inflației rămâne neschimbat, de 0,5 puncte procentuale, chiar dacă măsurile privind returnarea unei părți către transportatori ar putea atenua efectele.