Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024. La cât ar ajunge anul viitor

Mugur Isărescu a susținut, vineri, o conferință de presă în care a prezentat Raportului trimestrial asupra inflației. Raportul asupra inflației, ediția august 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile, a fost analizat și aprobat de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, în ședința de miercuri.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 4,9%, la 4%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024, anticipând că indicatorul va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit Raportului trimestrial asupra inflației, prezentat vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Aceasta ar urma să ajungă la 3,2% în iunie 2026, potrivit actualei prognoze.

Potrivit șefului băncii centrale, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în cea de-a doua sa parte.

ACTUALITATE Emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai” începe joi, 19 decembrie, de la ora 21.30, live pe Gândul. Invitat: Cristina Demetrescu

11:15

EXTERNE Dan Șucu i-a „ȘOCAT”, la propriu, pe italieni! Discuții aprinse cu privire la afaceristul român care a cumpărat clubul Genoa: „Ma è Gerry Scotti?”

11:12

În plus, traiectoria acesteia este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025.

„Lucrăm cu datele pe care le avem disponibile, aşa cum facem de fiecare dată. Deci, legat de perspectiva fiscală, ce avem în momentul actual în mod clar, nu ştim ce politici se vor aplica, deci şi traiectoria aceasta este dependentă de viitorul politicilor fiscale”, a precizat Mugur Isărescu, ca răspuns preventiv la eventualele întrebări ale jurnaliștilor.

Șeful BNR a precizat că traiectoria este marcată de oscilaţii de ritm, dar este în jos.

„Ne aşteptăm, sau cel puţin eu mă aştept, ca săptămâna viitoare, când statistica (Institutul Național de Statisctică – n.r.) va publica indicele IPC, inflaţia din luna iulie, să fie din nou peste 5%, Nu putem să ne plimbăm cu rata de politică monetară în funcţie de toate aceste oscilaţii”, a precizat Mugur Isărescu.

INS a anunțat, pe 11 iulie, o rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 de 4,9%.

Prezentarea guvernatorului BNR 

Rata de politică monetară a fost scăzută

Potrivit comunicatului transmis de BNR după ședința CA, prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în proiecția precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp.

„Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză”, arată BNR.

Riscuri și incertitudini

Conform băncii centrale, descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază și al modificărilor legislative din domeniul energiei.

Acestuia i se vor alătura influențele așteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din restrângerea foarte ușoară a excedentului de cerere agregată, relativ în linie cu previziunile precedente, potrivit BNR.

„Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an”, se arată în comunicatul BNR.

Potrivit BNR, o sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

„Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice”, arată BNR.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de miercuri, având în vedere ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza precedentă, dar și în condițiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 8 august 2024.

Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, și reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75%ă pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, a transmis BNR, precizînd că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele