Guvernul a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor și a mamelor

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, la începutul ședinței, că persoanele care au depus documente false pentru a obține pensie nu vor beneficia de amnistia fiscală.

„Se scutesc toți pensionarii care sunt în sistemul de pensii până la data intrării în vigoare a legii, care va fi fixată de Parlament (…) Pe cine nu scutim de la plată sunt pensionarii cărora li s-au stabilit debite pentru că au prezentat fie declarații false, fie documente false”, a precizat ministrul, prezentând conținutul celor două acte normative.

Ulterior, la finalul ședinței, ministrul a precizat că nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate.

La rândul său, premierul Victor Ponta a arătat, la începutul ședinței, că Parlamentul poate „să mai includă eventual” alte categorii de persoane, dacă apar probeme similare.

El a precizat că este de datoria Executivului să rezolve situațiile în care funcționarii statului greșesc în detrimentul cetățenilor.

„Cred că e de datoria Guvernului să facă această propunere și, dacă Parlamentul o va adopta, trebuie să dăm un mesaj către acești oameni să nu intre în panică, să nu comită gesturi extreme și să nu creadă că toată viața li se termină din cauza unor funcționari care nu și-au făcut bine treaba”, a spus Ponta.

Din proiectul de lege prezentat recent în dezbatere publică de Ministerul Muncii rezultă că doar mamele care au primit indemnizații pentru creșterea copilului calculate greșit vor fi amnistiate, nu și cele care au folosit documente eliberate cu nerespectarea legii sau care au declarat lucruri neconforme realității.

Textul pus în dezbatere publică are o formulare interpretabilă în ce privește amnistierea mamelor care înregistrează deja debite.

Astfel, art. II (1) din proiect prevede că „debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau beneficiază la data intrării în vigoare de indemnizația pentru creșterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizației pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora”.

La art. III (1) se arată însă că „debitele (…) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității sau nedeclararea unor informații, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora, nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor prezentei legi”.

Directorul general al Direcției generale asistență socială din cadrul MMFPSPV, Lăcrămioara Corcheș, a precizat, pentru MEDIAFAX, că art. II se referă la cazurile în care s-au încasat drepturi necuvenite din cauza unor erori, iar art. III, la cele în care drepturile necuvenite au apărut în urma unor fraude.

„La art. II se acceptă erorile de calcul ale funcționarului public, care este pedepsit de Legea 188. La art. III este vorba de fraudă și nu putem amnistia frauda”, a explicat Lăcrămioara Corcheș, precizând că documentul este, deocamdată, în dezbatere publică, iar Ministerul de Justiție ar putea propune exprimări lipsite de echivoc.

Contactat de agenția MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu a declarat că, în opinia sa, textul proiectului de lege este ambiguu și lasă loc la interpretări.

„Legea pentru modificarea OUG 111/2010 supusă dezbaterii publice conține prevederi ambigue, fapt ce, cu siguranță, va duce la o aplicare neunitară sau eronată a acestor prevederi. Acest proiect urmărește să exonereze de la plată persoanele care au încasat necuvenit sume reprezentând indemnizații aferente concediului de creștere și îngrijire a copilului, însă nu orice astfel de debit va fi exonerat. Sunt vizate numai acele debite stabilite ca urmare a erorilor materiale survenite din culpa funcționarului, și nu cele care au la bază documente care conțin date care nu corespund realității.

Față de acest aspect, mă îndoiesc că prezentul proiect de lege va avea ca finalitate situația expusă în cuprinsul expunerii de motive, respectiv o evitare a scăderii accentuate a bugetului familiei, respectiv eliminarea posibilității vulnerabilizării resurselor destinate creșterii și îngrijirii copilului”, a explicat avocatul.

Pe de altă parte, proiectul de act normativ mai prevede că, în situația în care pe perioada concediului pentru creșterea copilului, persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului în sumă de până la trei indicatori sociali de referință (ISR) anual, plata indemnizației pentru creșterea copilului nu se suspendă, iar drepturile încasate cu acest titlu nu vor mai fi considerate „drepturi necuvenite”, ca în prezent.
Documentul pus în dezbatere publică propune și modificarea alineatului 3 art. 7. Astfel, dreptul la stimulentul de inserție se va suspenda începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului și solicită concediul pentru creșterea copilului.

În situația în care, pe durata concediului pentru creșterea copilului, au fost realizate venituri peste nivelul stabilit (valoarea a trei ISR), recuperarea sumei încasate necuvenit se va calcula ca diferență între cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului încasate și nivelul lunar al stimulentului de inserție la care ar fi avut dreptul.

„Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfășurat o activitate”, se arată în proiect.

În situația în care sumele încasate necuvenit vor avea drept cauză culpa persoanei care le-a încasat (folosirea de către aceasta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității sau nedeclararea unor informații), prevederile anterioare nu se aplică.

„Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, cu excepția celor prevăzute la art. 2 alin. (1) sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condițiile legii. Decizia (…) constituie titlu executoriu și poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc”, se arată în proiect.

Proiectul mai prevede că, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii, trebuie făcute modificări și în normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

Legea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 17 septembrie.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunțat, la 1 august, că mamele vor putea obține, pe lângă indemnizația de creștere a copilului, venituri de până la 1.500 de lei anual, muncind de acasă, iar peste 12.000 de femei care au făcut acest lucru și ar trebui să restituie indemnizația vor fi aministiate fiscal.

Plumb a declarat că, în urma unei decizii a Curții de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizația de creștere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizațiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.

Ministrul Plumb a mai spus că această măsură nu afectează bugetul de stat aprobat pentru 2014.

De asemenea, peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite vor fi scutiți de plata acestora, rezultă din nota de fundamentare ce însoțește proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, potrivit căreia în alte 9.593 de cazuri s-a stabilit că este culpa beneficiarilor. Debitul total însumează 65 milioane lei.

„În prezent, din datele prezentate de Casa Națională de Pensii Publice, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 31.118 pensionari din care, pentru 9.593 pensionari, debitele au avut drept cauză culpa pensionarilor. În prezent, din datele prezentate de casele de pensii sectoriale, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 230 pensionari. Ținând cont de faptul că pentru pensionarii proveniți din anumite categorii socio-profesionale (militari, agricultori și personalul auxiliar de pe lângă instanțele judecătorești) există reglementări privind scutirea de la plata unor debite, proiectul de lege are în vedere reglementarea unitară, cu privire la scutirea de la plată a debitelor generate de interpretări neunitare ale legislației din domeniul asigurărilor sociale, pentru toate categoriile de pensionari”, se arată în nota de fundamentare.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflați în evidența sistemului unitar de pensii publice vor fi scutiți de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislației din domeniul asigurărilor sociale și pensiilor.

„Sumele provenite din debitele deja recuperate până la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, nu se restituie. Contribuția de asigurări de sănătate sau, după caz, impozitul, aferente debitelor scutite la plată, nu se recuperează”, se arată în proiectul de lege.

Documentul mai stabilește că debitele ce au drept cauză culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei sau nerespectarea condițiilor privind cumulul pensiei cu venituri salariale sau asimilate salariului, nu vor face obiectul scutirii la plată.

Scutirea de la plată a debitelor se va face indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.

La data intrării în vigoare a legii, Legea nr. 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat și art.XXII din Legea nr. 2/2013 privind unele ăsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, se abrogă.

În 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va emite norme metodologice de aplicare, care se vor aproba prin ordin al ministrului.

Proiectul de lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii va fi în dezbatere publică până în 15 septembrie.

Premierul Ponta a anunțat, la 31 iulie, că Guvernul va aproba un proiect de lege pentru amnistia pensionarilor care trebuie să returneze statului o parte din banii încasați anterior, el cerând ministrului Muncii să elaboreze un astfel de act pentru a nu se mai ajunge în situația în care aceștia să se sinucidă și spunând că acești pensionari „probabil au greșit”, dar nu au făcut-o „pentru a se îmbogăți”.

Legea privind amnistia va fi aplicată pentru acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin, pensii sau indemnizații pentru mame și sunt obligate acum, din cauza unor erori administrative, să restituie bani, a declarat premierul Ponta, precizând că este o amnistie fiscală, nu penală.

În ultima perioadă au fost relatate cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligați să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câțiva ani.