Guvernul a decis câți bani primesc primăriile pentru subvenția la căldura destinată populației. Surpriza de pe locul trei

Executivul a aprobat, în ședinta de joi, alocarea a peste 310,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din costurile cu încălzirea populației, în sistem centralizat. Este vorba de bani pentru pentru 31 de localități, iar pe listă nu apare Capitala. Suma reprezintă aproximativ un sfert din ceea ce ceruseră 25 de municipii, pentru a acoperi facturile cu termoficare, potrivit unui document trimis de asociația reprezentativă către Ministerul de Finanțe.

Cabinetul demis a decis, prin Hotărâre de Guvern, să aloce peste 310,4 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Executivului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021, pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică, în sistem centralizat, a populației, a transmis Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Astfel, banii au fost alocati pentru 31 de unități administrativ-teritoriale (UAT), în funcție de solicitările acestora înregistrate la nivelul instituției.

Câți bani au cerut municipiile

Hotărârea vine după ce premierul demis Florin Cîțu se întâlnise, online, în 1 noiembrie, cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, care trimisese anterior Ministerului Finanțelor un document cu sumele de care au nevoie 25 de municipii, printre care Timișoara, Iași, Cluj, Constanța, pentru a acoperi factura la încălzire prin sistemul centralizat. Datele publicate de Europa Liberă, în 26 octombrie, arată că suma necesară pentru a depăși iarna (octombrie 2021 – aprilie 2022) este de 1,8 miliarde de lei, din care primarii pot susține doar o mică parte. În urma centralizării datelor, s-a constatat că 1,27 miliarde de lei ar trebui să vină de la bugetul central, deci de aproximativ patru ori mai mult decât au primit mai multe municipii decât cele menționate.

„Asigurăm continuitatea furnizării de energie termică în localități. Am asigurat resursele financiare necesare pentru acoperirea facturilor datorate către furnizori de autoritățile locale”, a declarat Cseke Attila, ministrul demis al Dezvoltării.

În ceea ce privește Capitala, ministrul a precizat că abia aseară a fost primită și solicitarea de alocare a sumei de 968 milioane lei din partea Municipiului București, pentru care nu a existat timpul fizic pentru o analiză care să permită o fundamentare corectă în raport cu celelalte solicitări. „Cererea respectivă va face obiectul unei analize ulterioare împreună cu Ministerul Finanțelor”, a precizat instituția.

Timișoara, aproape 300 de milioane de lei mai puțin; Drobeta Turnu Severin, cu 5 milioane de lei mai mult decât a cerut

Dintre localitățile beneficiare, cei mai mulți bani i-a primit Timișoara – 53,8 milioane de lei, deci aproximativ 17%, în timp ce municipalitatea, care  ceruse peste 351 de milioane de lei. Urmează Iași, cu 45,9 milioane de lei (din cele 245 de milioane de lei cerute de la buget) și Drobeta Turnu Severin, cu aproape 44,6 milioane de lei, în timp ce municipiul ceruse 40 de milioane de lei.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, care este originar din Mehedinți și deputat PNL de Mehedinți, chiar a transmis, pe contul de Facebook, că a aprobat suma alături de colegii din Guvern și „Severinul nu o să aibă probleme cu combustibilul pentru asigurarea agentului termic în aceasta iarnă”.

Din informațiile transmise de Ministerul Dezvoltării nu sunt transmise criteriile de alocare. În timpul videoconferinței cu primarii de municipii, premierul demis Florin Cîțu a precizat că banii vor fi dați strict pentru subvenție, nu pentru „amenzi, pentru plăți restante”, și a solicitat edililor să agreeze un set de principii. De amintit că, de exemplu, societatea de termoficare din Timișoara, care a intrat în insolvență, iar E.ON i-a sistat furnizarea gazelor, a fost amendată de Administrația Fondului pentru Mediu, în mai, cu aproape 107 milioane de lei – aproximativ 21 de milioane de euro, pentru că nu a cumpărat certificatele de CO2, conform legi.

„Vreau să fi clar dacă cădem de acord asupra pricipiilor, după aceea o să fie lucrurile mult mai simple. Putem să discutăm – nu știu – cât să dăm pentru fiecare gospodărie? Avem o sumă, X, pe care o alocăm din fondul de rezervă, sunt nu știu câte, Y, familii care vor beneficia, împărțim suma la numărul de familii și atunci poate să fie echitabil. Deci sunt mai multe variante, dar vreau să agreem principiile pe care le vom folosi pentru alocarea acestor sume ca să nu avem după aceea discuții că la un UAT (unitate administrativ-teriorială – n.r.) se duc mai mulți bani decât la altul și profităm de situația pe care o avem”, spunea atunci Florin Cîțu. În această fază, fără puteri depline, Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență.

Lista alocărilor: