Guvernul ar putea reduce comisioanele interbancare în două trepte

„Propunerea de azi (joi, n.r.) a fost de a exista un pas intermediar al reducerii (comisioanelor interbancare – n.r.). Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, așteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuții care ar fi acest nivel și care ar fi perioada de implementare în pași”, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice Dan Manolescu, la finalul unei dezbateri publice organizată de Finanțe despre proiectul privind limitarea plăților în numerar și a comisioanelor interbancare.

Investitorii străini au solicitat autorităților la dezbatere să amâne proiectul privind limitarea comisioanelor interbancare până la momentul adoptării regulamentului la nivelul Uniunii Europene, considerându-l prematur și în lipsa unui studiu de impact.

„Pe un proiect european, noi aparent ieșim cu o lege înainte ca acest proiect să fie finalizat, fără să fi făcut un calcul al impactului asupra categoriilor implicate și cu o perioadă de tranziție de șase luni în loc de doi ani. Considerăm că este prematur și am prefera să fie amânat până va fi implementat regulamentul european”, a declarat joi Mihai Bogza, președintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

El a arătat că băncile vor trece costurile în altă parte, respectiv la consumatori, mai ales după doi ani în care sistemul bancar a înregistrat pierderi, iar anul trecut profitul marginal a fost obținut din diferența de trecere de la standardele RAS la IFRS.

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cardurile de credit.

Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informațiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenție și vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 200.000 de lei.

Ministerul Finanțelor amintește că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacții transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacției pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată și operațiunilor naționale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

„În cazul României, în concordanță cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piața națională a plăților cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care dețineau circa 98% din piața internă a cardurilor, și prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacțiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), și 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) și 0,7% (petrol) pentru tranzacțiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)”, se arata în nota de fundamentare a proiectului.

Manolescu a arătat în discuția de joi că regulamentul la nivelul Uniunii Europene se va aplica la un moment dat si atunci fiecare țară va prelua direct regulamentul, spre deosebire de o directivă, care presupune alți pași de implementare.

„Sunt și alte state care au făcut pasul înainte, există o tendință ca statele UE să facă în anumite situații pași aniticipați în ideea în care odată stabilite anumite lucruri la nivel euroepan, ele chair se întâmplă. Există un regulament UE care se va aplica oricum anul acesta sau anul viitor, ideea era că proiectul să cuprindă toată zona aceasta a plăților”, a spus Manolescu.

La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România și Moldova, și-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că și la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect.

El a susținut că în ultimii ani piața plăților cu cardul la comercianți a avut creșteri de 30-40% datorită investițiilor masive realizate în infrastructură, iar fără acestea, odată cu reducerea comisioanelor, avansul s-ar putea diminua consistent, mai ales că România are un grad de penetrare al plăților electronice de 6%, față de o medie europeană de 30%.

„Când o să ajungem la nivelul Poloniei, care se află la 35% plăți electronice, față de 6% România, atunci putem să ne gândim să scădem niște comisioane”, a spus Vladimirescu.

De altfel, reprezentanții celor două mari companii de carduri, MasterCard și Visa, au reacționat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

Cătălin Crețu, directorul Visa Europe pentru România, a reamintit că autoritățile trebuie să ia în calcul și să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri „drastice și bruște” a comisioanelor interbancare pentru plățile cu cardul prin legislație, astfel încât să nu impacteze negativ investițiile în tehnologiile de plată și utilizarea cardurilor.

„Nu cred că aceste comisioane trebuie reglementate prin lege, dar dacă vreți să mergeți în această direcție vă recomandăm coborârea la niveluri rezonabile a comisioanelor, pentru că dacă se coboară brusc vor fi riscuri”, a apreciat Crețu.

Pe de altă parte, reprezentanții marilor retaileri vor aplicarea imediată a acestor reduceri de comisioane, spunând că piața cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar și în absența comisioanelor, citând datele unui raport întocmit de Consiliul Concurenței.

„Considerăm că inițiativa merită să fie adoptată și cât se poate de urgent. Concurența între retaileri este una de preț, aceștia vor transmite în prețul final către consumator economia făcută prin reducerea comisioanelor”, a afirmat Adrian Manolache, reprezentant al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România.

Președintele CIS a insistat asupra realizării unui studiu de impact, cu atât mai mult cu cât implicațiile sunt atât de mari.

„Deci retalierii vor transfera reducerea comisioanelor către consumatori, utilizatorii vor să fie scutiți de către bănci de creșteri de costuri, ar părea că toată lumea câștigă pentru că sunt și bănci emitente și bănci acceptatorare, de aceea spun că ar fi interesat un studiu de impact să vedem cum stăm”, a apreciat Bogza.

Manolescu i-a transmis însă că s-ar întârzia deja foarte mult procesul de implementare dacă se așteaptă realizarea unui asemenea studiu, având în vedere că s-au realizat studii deja la nivel european înainte de a fi demarat proiectul de regulament.

Consiliul Concurenței este de acord cu aplicarea cât mai rapidă a proiectului, mai ales că au existat runde de discuții la nivelul instituției cu cei implicați, susținând că băncile stabilesc comisioanele prin înțelegeri și posibile carteluri.

„Să spunem lucrurilor pe nume: comisioanele între bănci sunt făcute prin înțelegere și prin posibile carteluri. Spun posibile pentru că ele trebuie demonstrate”, a spus Georgeta Fotino, directorul Direcției Servicii la Consiliul Concurenței.

Bogza a reacționat vehement, solicitându-i directorului CC să nu facă astfel de afirmații fără susținere.

După trimiterea propunerilor la Ministerul de Finanțe și, probabil, o nouă rundă de discuții, reprezentanții ministerului vor rescrie proiectul, pe care îl vor înainta Guvernului spre aprobare, după care va intra în Parlament pentru a fi votat.