Guvernul cere scutire de la FMI. Ce angajamente a ratat România

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ținta arieratelor, dar solicită derogări din partea instituției financiare astfel încât Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, să accepte închiderea cu succes a acordului.

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenție transmise de Guvern către FMI în această săptămână, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, și obținută în exclusivitate de Mediafax, doar două dintre cele cinci criterii de performanță cantitative și tot două dintre cele cinci ținte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanță privind activele externe nete ale Băncii Naționale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat și cel privind arieratele bugetului de stat.

Țintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităților locale și arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

La finele lunii mai, premierul Victor Ponta a precizat că ținta privind arieratele administrației locale nu a fost încă realizată, dar că aceasta ar urma să fie rezolvată până la boardul FMI.

„Problema arieratelor nu e rezolvată, dar poate fi rezolvată până intrăm în boardul FMI de la sfârșitul lui iunie. Miniștrii Chițoiu și Voinea vă pot da graficul nostru de reducere a arieratelor”, a spus Ponta, citat de Mediafax.

Daniel Chițoiu, ministrul de Finanțe, precizase cu câteva zile înainte de declarațiile premierului că este sigur că România va încheia „în condiții bune” acordul cu Fondul.

„Garantez că scrisoarea va intra în board-ul FMI și acordul se va încheia în bune condiții”, a susținut ministrul.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, a dat la rândul său asigurări cu privire la îndeplinirea țintelor.

„Sunt convins că ne vom încadra în țintă și că vom încheia cu succes acordul”, a declarat Voinea pentru gândul.

Cum justifică autoritățile ratarea țintelor

Principalele precondiții pentru închiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autoritățile locale și privatizarea CFR Marfă, operațiune de vânzare neîncheiată până la acest moment.

„Autoritățile din România își reafirmă angajamentul față de programul economic susținut de Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și de Banca Mondială. Din păcate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanță stabilite pentru cea de-a șaptea și cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate și programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri”, admite Guvernul în scrisoarea de intenție.

Executivul asigură însă că „se întreprind măsuri corective” de îndeplinire a obiectivelor programului și solicită derogări pentru criteriile de performanță neîndeplinite, astfel încât ultimele două evaluări să poată fi finalizate, insistând cu argumentul „performanței realizate de noi în cadrul programului” și măsurile corective adoptate.

Astfel, Guvernul asigură ca va reduce, ca acțiune prealabilă, arieratele bugetului de stat și ale autorităților locale până la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, înainte de eliminarea completă a acestora în cursul anului.

Arieratele locale „au scăzut” de la 800 de milioane de lei, la 840 de milioane

În document se arată că, urmare a măsurilor adoptate spre sfârșitul anului 2012, arieratele au început să scadă atât la nivelul administrației centrale, cât și la nivelul administrației locale. Cu toate acestea, facturi neplătite suplimentare au determinat ratarea țintelor programului pentru autoritățile locale. La companiile de stat monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2 procente din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, în principal din cauza acumulării de noi arierate în companiile feroviare de stat.

Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei până la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, dar în final nu s-a reușit decât să se ajungă la un nivel preliminat în acest moment de 840 milioane lei. Guvernul speră însă să se încadreze totuși, la un moment dat, în această țintă și explică faptul că, în urma unei „inspecții”, s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, în sumă de 360 milioane lei, reprezintă sume constestate, astfel că nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante ale autorităților locale, așteptându-se auditul Curții de Conturi și validarea în instanță a hotărârii.

„Arieratele la nivelul autorităților locale reprezintă o provocare esențială. Am achitat cea mai mare parte a arieratelor autorităților locale printr-un împrumut de 800 de milioane lei de la bugetul de stat, împrumut ce se va recupera din veniturile viitoare provenite din cotele defalcate și din alte resurse proprii. Am realizat o inspecție a arieratelor autorităților locale, în urma căreia s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, 360 milioane lei, sunt sume cotestate pentru unul dintre următoarele motive: nerespectarea dispozițiilor sau reglementărilor legale relevante; facturare sau achiziție inadecvată; sau lipsa evidențelor privind efectuarea lucrărilor facturate. Aceste sume contestate nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante pe care le au autoritățile locale. Curtea de Conturi va audita sumele contestate și hotărârea definitivă va fi validată de instanțele judecătorești”, arată Guvernul.

Sursa citată amintește totodată că au fost luate măsuri menite să prevină apariția în viitor a arieratelor, prin care se vor asigura că autoritățile locale ce înregistrează datorii au majorat nivelul taxelor pe proprietate în concordanță cu inflația, angajamentele aferente investițiilor efectuate de autoritățile locale în cadrul proiectelor cofinanțate de la bugetul de stat sunt limitate la alocările prevăzute în buget, iar recenta Ordonanță de Urgență 46/2013 privind procedura de insolvență a unităților administrativ teritoriale este implementată.

În același timp, însă, Guvernul admite că prevenirea apariției unor arierate în viitor nu se poate realiza până când un sistem de control al angajamentelor nu va fi funcțional pentru toate nivelurile administrației. În acest sens, va fi elaborată o definiție detaliată a arhitecturii structurale a sistemului ce integrează sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăți al Trezoreriei, ce include modulul de control și raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administrației, fiind deja semnat un contract cu un consultant pentru proiectarea sistemului.

Deficit mai mare cu aproape 3 miliarde de lei

În privința celorlalte ținte asumate în negocierile cu FMI, dar ratate, cifrele indicate în document ca rezultate preliminate pentru sfârșitul lunii decembrie 2012 indică un plafon al soldului cumulat al bugetului general consolidat de -17,4 miliarde lei (în loc de -14,7 miliarde lei), un stoc al arieratelor bugetului de stat de 30 milioane lei (în loc de 20 milioane lei), un nivel al cheltuielilor primare curente ale bugetului consolidat de 134,3 miliarde lei (în loc de 133,7 miliarde lei), un volum al arieratelor în companii de stat de 11,5 miliarde lei (în loc de 8,9 miliarde lei).
Anunțând că reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei și scăderea arieratelor autorităților locale la 30 milioane lei este „de așteptat să fie îndeplinite”, Guvernul admite că la acest moment nu a îndeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat și sistemului asigurărilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat, limita stocului de arierate la companiile de stat și ale autorităților locale.
Alte neîndepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investiții pentru a se identifica proiectele prioritare ale autorităților locale finanțate din fonduri bugetare și fonduri UE și publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusă ce vor fi întrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic și de tranzacție pentru privatizarea majoritară a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate și a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabilă și plăți de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru acțiunile deținute de stat la Romgaz și Hidroelectrica.

Pentru semnarea unui contract de vânzare-cumpărare cu investitorul strategic desemnat câștigător pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, mențiunea este „în curs de realizare”.

Singurele angajamente prezentate ca fiind îndeplinite sunt cele legate de lansarea licitației pentru o ofertă publică secundară de 15% din acțiunile deținute de stat la Transgaz, semnarea unui contract cu un consultant de tranzacție pentru o ofertă publică inițială de 15% din capitalul social al complexului Oltenia, limita garanțiilor bugetului general consolidat, neacumularea de arierate externe la plată, plafonul soldului operațional al principalelor companii de stat, limita execuției programului PNDI, publicarea situațiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Ministerului Sănătății.

Consiliul Director al FMI analizează peste două săptămâni acordul cu România

Consiliul Director al FMI va analiza pe 26 iunie dacă România a îndeplinit precondițiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu instituția finaciară, iar în cazul unei evaluări negative înțelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai, pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Principalele precondiții sunt achitarea arieratelor de către autoritățile locale și privatizarea CFR Marfă.

Achitarea arieratelor de către autoritățile locale este un angajament asumate constant de România în negocierile cu FMI și nerespectat de fiecare dată.

Premierul Victor Ponta a declarat, la începutul săptămânii trecute, că problema arieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi soluționată până când se reunește boardul FMI.

Board-ul FMI a aprobat în martie extinderea cu trei luni, până în luna iunie, a acordului cu România, astfel încât autoritățile de la București să aibă timp să îndeplinească obiectivele asumate în relația cu instituția financiară.

Guvernul a anunțat că intenționează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI și UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experțiilor internaționali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale și privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înțelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni față de programul inițial.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înțelegerii începute în 2009.

LOTO, LOTO 6/49. Numerele de la extragerea LOTO de joi, 13 iunie. Report uriaș la jocul LOTO 6/49