Prima pagină » Economic » Guvernul desființează CNVM, CSA ȘI CSSPP și constituie o institiție unică de supraveghere

Guvernul desființează CNVM, CSA ȘI CSSPP și constituie o institiție unică de supraveghere

Guvernul va desființa autoritățile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepția celor care țin de BNR, astfel că atribuțiile și tot personalul CNVM, CSA și CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituție - Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Guvernul va desființa autoritățile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepția celor care țin de BNR, astfel că atribuțiile și tot personalul CNVM, CSA și CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituție – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare ASF, se înființează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanțată, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, prin preluarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. ASF are sediul central în municipiul București, str. Foișorului, sector 3 (sediul actual al CNVM – n.r.) și își poate deschide reprezentanțe în orice altă localitate de pe teritoriul României în funcție de necesități”, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Guvernul motivează caracterul de urgență al actului normativ invocând disfuncționalitățile constatate, mai ales în ultima perioadă, în activitatea desfășurată în sectorul pieței de capital și cel al asigurărilor, care impun adoptarea unor măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizării activității de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competență a băncii centrale.

„Luarea acestor măsuri în regim de urgență se impune în considerarea faptului că există riscul ca, în actuala conjunctură, în care se mențin tensiunile generate de criza economică, aceste disfuncționalități să submineze, prin contaminare, încrederea populației în serviciile oferite de întregul sistem financiar și în modul în care se realizează supravegherea acestora, întrucât aspectele vizate constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată”, se spune în preambulul proiectul de OUG.

ASF este condusă de un consiliu format din 15 membri, dintre care un președinte și trei vicepreședinți. Membrii consiliului ASF sunt numiți de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei economice, industrie și servicii din Senat și, respectiv a Comisiei buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din camera Deputaților.

Comisiile reunite efectuează selecția candidaților ce urmează să fie numiți, exclusiv pe baza experienței și calificării profesionale în supravegherea sectorului financiar. Numirea membrilor Consiliului ASF se face pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

„ASF preia de la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pe bază de protocoale de predare-preluare încheiate cu fiecare dintre acestea, în termen de 15 zile de la data numirii membrilor consiliului al A.S.F., dar nu mai târziu de 15 martie 2013, disponibilitățile bănești existente în conturi și patrimoniul stabilit pe baza situațiilor financiare 6 întocmite potrivit art. 28 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și celelalte drepturi și obligații ce decurg din acestea”, se mai spune în proiectul de OUG.

În nota de fundamentare atașată proiectului de OUG se menționează că această abordare este consistentă cu viziunea europeană și urmează principiile noii reforme (arhitecturi) a sistemului financiar european, fiind bazată pe experiența recentă a unor state membre, precum și pe recomandările instituțiilor europene în domeniu.

„Modelul dominant în Uniunea Europeană este cel al autorității de supraveghere unice a sectorului financiar, 15 state membre având în prezent această structură de supraveghere (fie la nivelul băncii
centrale, fie ca autoritate distinctă, de tip Financial Supervision Authority-FSA): Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Austria, Polonia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Marea Britanie. În Bulgaria, de exemplu, Comisia de Supraveghere Financiară este responsabilă cu supravegherea pieței de capital, a asigurărilor și a fondurilor de pensii, în timp ce banca centrală este responsabilă cu supravegherea instituțiilor de credit. Cehia, Irlanda, Lituania și Slovacia au concentrată supravegherea prudențială a întregului sistem financiar la banca centrală”, se spune în document.

De asmenea, state membre ale UE, precum Polonia, Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Austria, Finlanda și Suedia au adoptat modelul unei autorități de supraveghere unice a sistemului financiar.

În prezent, conducerea CNVM este asigurată de un Consiliu format din șapte comisari, din care un președinte și un vicepreședinte. Cinci membri au fost numiți chiar în toamna acestui an, printre care și președintele Carmen Negoiță și vicepreședintele

Veniturile totale ale CNVM au urcat anul trecut cu 27%, la 52,3 milioane lei (12,3 milioane euro), în principal datorită creșterii rulajului la BVB, dar cheltuielile au sărit cu 53%, la 50 milioane lei (11,8 milioane euro), ca urmare a majorării cu 64% a costurilor cu personalul. Cea mai mare pondere în cheltuieli au avut-o costurile cu personalul, care au urcat cu 64%, la 42,9 milioane lei (10,1 milioane euro), sumă din care salariile au reprezentat 35,5 milioane lei (8,3 milioane euro). Astfel, Comisia a plătit salarii cu 73,6% mai mari decât cele din 2010, când acestea au însumat 20,4 milioane lei.

CSSPP este condus de un Consiliu format din 5 membri, dintre care un președinte și un vicepreședinte. Conducerea actuală este asigurată de Marian Sârbu – președinte, Ion Giurescu – vicepreședinte și Vlad Soare, Dragoș Mihalache și Cristian Vasile Toma.

CSSPP supraveghează o piață a fondurilor de pensii estimată spre 2 miliarde de euro.

La nivelul acestui an, veniturile CSSPP din taxa de funcționare sunt estimate la circa 11 milioane de lei, din care instituția a încasat deja 6 milioane de lei pentru primele șapte luni.

CSSPP a încheiat anul precedent cu un deficit de 1,84 milioane de lei, de la 5,44 milioane de lei în 2010, la venituri totale de 12,06 milioane de lei, conform datelor din raportul anual al instituției.

Administratorii prezenți pe Pilonul II au consemnat pierderi de 27,47 milioane de lei în 2011, de la 45,97 milioane de lei în urmă cu un an.

Primele contribuții la Pilonul II au fost virate în mai 2008. La 31 august, activele nete de pe Pilonul II însumau 8,49 miliarde de lei pentru 5,69 milioane de clienți.

Conducerea CSA este asigurată de un Consiliu format din 7 membri, din care un președinte și doi vicepreședinți. În prezent, președinte al CSA este Daniel GeorgeTudor, iar pvicepreședinți sunt Tudor Baltă și Gheorghe-Cornel Coca-Constantinescu. Din Consiliu de conducere mai fac parte Dan Constantinescu, Alin Biro, Daniela Popa și Doru-Claudian Frunzulică.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a avut anul trecut pierderi de 18,9 milioane de lei în 2011, față un profit de 5,2 milioane de lei în 2010, în condițiile în care a raportat venituri de 52,78 milioane de lei și cheltuieli de 71,69 milioane de lei, potrivit raportului anual.

Pentru anul trecut, bugetul instituției prevedea venituri totale de 80 milioane de lei, din care venituri din taxe de 67,1 milioane de lei și venituri financiare de 12,9 milioane de lei. Potrivit datelor din raport, CSA a realizat venituri din taxe de 46,14 milioane de lei, alături de venituri financiare de 6,63 milioane de lei.

Cheltuielile Comisiei au însumat 71,69 milioane de lei, sub suma estimată, de 80 milioane de lei.

Citește și