Guvernul face prima RECTIFICARE bugetară pe 2024. Cu cât crește deficitul, care instituții pierd și care câștigă bani

Deficitul bugetului general consolidat este revizuit, în creștere cu 1,94% față de bugetul aprobat pentru 2024, ajungând la 6,94%, conform proiectului rectificării bugetare pregătit de Ministerul Finanțelor, pus în dezbatere publică și care urmează să fie supus aprobării Guvernului.

Ministerul Finanțelor Publice propune o rectificare bugetară pozitivă.

Bugetul de stat pe anul 2024, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr.421/2023, a fost elaborat în condițiile evoluțiilor interne şi internaționale estimate la acea dată, luând în calcul o creștere reală a produsului intern brut de 3,4%, un deficit de 5% şi o valoare nominală de 1.733,8 miliarde lei pentru acest an.

Potrivit proiectului de rectificare pus în transparență de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu 42,67 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat cresc, pe sold, cu 60,1 miliarde de lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash ajunge la 122,82 miliarde de lei.

Principalele surse ale veniturilor

În proiect sunt detaliate principalele surse de influență a evoluției veniturilor și cheltuielilor.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2024, se majorează per sold cu 19,10 miliarde de lei, din care 7,9 miliarde ar veni din amnistia fiscală, valoare reconfirmată ca fiind realizabilă de către ANAF, arată proiectul.

• Impozit pe profit: +1,08 miliarde de lei.
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: – 1,63 miliarde de lei
• Impozit pe venit și salarii: +1,53 miliarde de lei per sold, din care +3,95 miliarde de lei impozit pe venit și -2,41 miliarde de lei cote defalcate din impozitul pe venit.
• Taxa pe valoarea adăugată: -555,40 milioane lei per sold, din care +2,07 miliarde de lei venituri din taxa pe valoare adăugată, iar -2,63 miliarde de lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată
• Accize: +2,5 miliarde de lei
• Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -976,5 milioane lei
• Contribuții de asigurări sociale: +1,95 miliarde de lei
• Venituri nefiscale: -827,2 milioane lei

Ce cheltuieli sunt estimate să crească

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2024, se majorează, per sold, cu 41,7 miliarde de lei, determinate de mai mulți factori:

• Cheltuielile de personal, per sold: +8,79 miliarde de lei
• Cheltuielile cu bunuri și servicii: -294,3 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile: +3 miliarde de lei
• Cheltuielile cu subvențiile: +424,6 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice: +2,52 miliarde de lei
• Alte transferuri: + 330,9 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială: +5,12 miliarde de lei
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 -2020: +1,36 miliarde de lei
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027: +19,82 miliarde de lei
• Alte cheltuieli: + 2,04 miliarde de lei
• Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: +673,2 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: -250,0 milioane lei;
• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă: -22,9 milioane lei;
• Cheltuielile de capital: – 1,84 miliarde de lei

Instituțiile cu creșteri ale creditelor bugetare

Proiectul detaliază viitoarele bugete ale principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat.

Astfel, instituțiile cu unde au fost suplimentate creditele bugetare din bugetul de stat, incluse în nota de fundamentare, sunt:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +14,1 miliarde de lei
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +5,48 miliarde de lei
• Ministerul Sănătății: +3,88 miliarde de lei
• Ministerul Educației: +4,59 miliarde de lei
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +1,62 miliarde de lei
• Ministerul Afacerilor Interne: +3,67 miliarde de lei
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +3,34 miliarde de lei
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2 miliarde de lei
• Ministerul Finanțelor: +854,6 milioane lei, per sold
• Înalta Curte de Casație și Justiție: +424,6 milioane lei, per sold
• Ministerul Justiției: +313,6 milioane lei, per sold
• Ministerul Energiei: +1,28 miliarde de lei
• Secretariatul de Stat pentru Culte: +208,0 milioane lei
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +97,6 milioane lei, per sold
• Ministerul Public: +91,3 milioane lei, per sold
• Ministerul Afacerilor Externe: +77,5 milioane lei, per sold
• Serviciul de Informații Externe: +80,5 milioane lei, per sold.
• Serviciul Român de Informații: +58,8 milioane lei, per sold
• Serviciul de Protecție și Pază: +53,5 milioane lei, per sold
• Societatea Română de Televiziune: +40 milioane lei, per sold

Instituțiile cărora li de diminuează creditele bugetare

• Printre pricipalii ordonatori de credite care vor avea o scădere a alocărilor se numără:
• Secretariatul General al Guvernului: -176,3 milioane lei, per sold
• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: -120,0 milioane lei
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -58,3 milioane lei, per sold
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: -54,6 milioane lei, per sold
• Camera Deputaților: -51,9 milioane lei, per sold
• Autoritatea Electorală Permanentă: -42,9 milioane lei, per sold
• Curtea de Conturi: -25,6 milioane lei, per sold
• Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -19,0 milioane lei, per sold

Citiți și:

Marcel Ciolacu anunță o RECTIFICARE BUGETARĂ bazată pe INVESTIȚII. „Deficitul bugetar trebuie să fie unul generat de investiții, nu pe RISIPĂ”

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de procedură pentru amnistia fiscală. Toți pașii pentru anularea unor obligații bugetare ale datornicilor