Noul impozit pe construcții pe care guvernul Ponta intenționează să-l aplice de la 1 ianuarie 2014 ar putea fi calculat prin aplicarea unui procent de 1,5% la valoarea construcțiilor existente în patrimoniul persoanelor juridice române și străine din care se fac anumite deduceri, potrivit proiectului de ordonanță de urgență obținut de Ziarul Financiar. În cazul unor companii, anumite construcții nici nu sunt proprietatea lor, ci chiar a statului român.
„Impozitul pe construcții se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor menționate la art.2, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite și taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz”, se arată în documentul menționat.
La articolul 2 al ordonanței de urgență se arată că vor fi vizate construcțiile prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Din această grupă fac parte construcțiile industriale, agricole, pentru transporturi și telecomunicații, construcțiile hidrotehnice, pentru afaceri, comerț și depozitare, transportul energiei, alimentarea cu apă, transportul și distribuția petrolului și altele.
„Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință se justifică cu documentația corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către locator/proprietar, după caz”, se mai arată în document.
Impozitul se va plăti în două tranșe egale, până la 25 mai și 25 septembrie, inclusiv.
Pe ce se va plăti impozitul
Într-un document care însoțește proiectul de ordonanță, denumit „NOTĂ SINTEZĂ privind instituirea impozitului pe construcții”,
sunt listate construcțiile speciale supuse impozitării. Mai jos aveți un extras din documentul Finanțelor. Vor fi taxate:
„- centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni;
– centrale termoelectrice și nuclearo – electrice;
– piste și platforme;
– sonde de țiței, gaze și sare;
– rampe de încărcare – descărcare;
– coșuri de fum și turnuri de răcire;
– iazuri pentru decantarea sterilului;
– heleștee, iazuri, bazine; ecluze și ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură;
– infrastructură transport feroviar;
– infrastructură drumuri :alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulație, marcaje, etc);
– linii și cabluri aeriene de telecomunicații (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console);
– platforme, turnuri și piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv;
– lacuri artificiale de acumulare;
– construcții pentru transportul energiei electrice;
– canale de irigații; etc.”
Problema este că în cazul unor companii, anumite construcții nu sunt proprietatea lor, ci chiar a statului român. Astfel de cazuri sunt Transelectrica sau Transgaz. De asemenea, nu este explicat în document nici care „trotuare, borne, semne de circulație, marcaje” vor fi supuse impozitării.
„Transelectrica are evidențiați în inventarul companiei un număr de 25.624 de stâlpi care sunt proprietate publică a statului și care fac obiectul contractului de cesiune dintre Ministerul Economiei și Transelectrica. În proprietatea privată a Transelectrica se află un număr de 604 stâlpi pentru care compania va plăti impozit, dacă va fi cazul, în momentul în care vor apărea actele normative care să reglementeze aceasta situatie”, au declarat reprezentanții Transelectrica.
Petrom de exemplu are 9.000 de sonde pe 240 de zăcăminte de petrol și gaze. GDF SUEZ Energy România are în administrare 16.000 de kilometri de rețea iar E.ON deține 18.800 de kilometri de conducte de gaze.
Potrivit estimărilor lansate de Daniel Chițoiu, ministrul Finanțelor, statul ar urma să încaseze din această taxă circa 500 de milioane de lei, într-un scenariu pesimist.
Din taxa suplimentară de 7 cenți pe carburanți, care va intra în vigoare tot de la 1 ianuarie 2014, statul ar putea încasa circa 500 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF.
Roxana Petrescu, Ziarul Financiar