Guvernul introduce „penalitatea de nedeclarare” a taxelor și impozitelor pentru populație și firme

Penalitatea de 0,06% pe zi, reprezentând sancțiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declarații de impunere, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale datorate și stabilite ulterior de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, va trebui achitată începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii sumei datorate, respectiv a diferențelor de obligații fiscale constatate de administrația fiscală prin inspecție fiscală, conform proiectului noului Cod de Procedură Fiscală aprobat de Guvern.

Persoanele fizice și firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi scutite de achitarea dobânzii aferente datoriilor.

Intenția Guvernului de a introduce o astfel de penalitate a fost anunțată de MEDIAFAX în iulie anul trecut.

Cuantumul aprobat al penalității este însă diferit de sistemul propus atunci de Guvern, când penalitatea era gândită să reprezinte 10%, în primul proiect, sau 5%, în varianta modificată ulterior, din obligațiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită nu depășește 25% față de fiecare creanță fiscală declarată, și 25% din obligațiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită depășește 25% față de fiecare creanță fiscală declarată.

Guvernul a renunțat și la ideea de a introduce o limită maximă a penalității, propusă inițial la 100.000 lei și, ulterior, la 1 milion lei.

De asemenea, dacă datoria va fi stinsă prin plată sau compensare ori este eșalonată la plată, cuantumul penalității va fi redus doar cu 50%, nu cu 75% cum era în proiectul inițial.

Organul fiscal nu va impune penalitatea de nedeclarare dacă suma de plată este mai mică de 50 lei.

De asemenea, penalitatea de nedeclarare nu va fi aplicată dacă obligațiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil/plătitor și stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii de impunere rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislației fiscale, potrivit interpretării administrației fiscale cuprinsă în norme, instrucțiuni, circulare sau opinii.

Guvernul a intenționat și la începutul anului trecut să introducă această penalitate, dar a renunțat după ce reprezentanții mediului de afaceri reuniți în Coaliția pentru Dezvoltarea României au contestat faptul că penalitatea este stabilită doar prin decizie de impunere, nu în urma unei inspecții fiscale, și că actul de evaziune este constatat doar de către autoritatea fiscală, fără o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Aceste probleme au fost reglementate acum de Guvern, în proiectul noului Cod de Procedură Fiscală, cu argumentul că va crește nivelul de conformare a contribuabilului, cu impact direct în combaterea evaziunii fiscale.

„În scopul creșterii gradului de conformare a contribuabililor, s-a reglementat o nouă penalitate: penalitatea de nedeclarare. Această penalitate are rolul de a aplica un tratament echitabil raportat la comportamentul contribuabililor, în sensul diferențierii celor care declară corect, dar nu plătesc, de cei care nu declară. Această măsură este menită să ajute la obținerea unui nivel mai mare de conformare (depunerea de declarații fiscale corecte în termen și plata sumei corecte atunci când este datorată), cu impact direct în combaterea evaziunii fiscale. Totodată, prin aplicarea acestei măsuri, se instituie un tratament diferențiat între contribuabilii care au un comportament corect, de bună-credință (contribuabilii care declară corect sumele datorate), și contribuabilii care acționează cu rea-credință (contribuabilii care își diminuează obligațiile fiscale depunând declarații incorecte sau nu declară obligațiile fiscale deși aveau această obligație)”, se arată în document.

Guvernul mai arată că, având în vedere noua penalitate, a fost decis ca dobânda în cazul plății cu întârziere a obligațiilor fiscale administrate de ANAF să fie de 0,02%, pe zi de întârziere, față de 0,03% în prezent. Acest nivel zilnic corespunde unui nivel anual de 7,3%, la care se adaugă și nivelul de 7,3% al penalităților de întârziere, rezultând un nivel total al accesoriilor de 14,6% pe an.

În urmă cu un an, când Guvernul a încercat să introdusă această penalitate, reprezentanții mediului de afaceri au reclamat însă că această penalitate de nedeclarare urmează să fie introdusă tocmai cu scopul de a compensa eventualele pierderi bugetare generate de reducerea dobânzii de întârziere la 0,02%.

„Astfel, reducerea dobânzii de întârziere, în condițiile introducerii penalității de nedeclarare, avantajează doar bugetul de stat, care va plăti o dobândă mai mică atunci când nu-și onorează obligațiile față de contribuabili, în timp ce contribuabilii vor plăti, pe lângă dobânda și penalitățile de întârziere, și această penalitate de nedeclarare. Introducerea penalității de nedeclarare generează o diferență și mai mare între tratamentul aplicat contribuabililor în caz că nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale și cel aplicat statului atunci când nu-și îndeplinește obligațiile de rambursare a sumelor datorate contribuabililor”, au atenționat aceștia, într-un comunicat.

Ei au reclamat faptul că un contribuabil va risca să achite penalități de întârziere, dobânzi de întârziere, dar și penalitatea de nedeclarare, care poate ajunge până la 100% din suma nedeclarată în caz de evaziune fiscală și au cerut ca această penalitate de nedeclarare să fie eliminată în totalitate din proiect.