Guvernul retrage din dezbatere publică proiectul de lege care stabilește taxe mai mari pe mașini și locuințe. „Măsurile vor fi introduse treptat”

Modificările Codului Fiscal, retrase în acest weekend din dezbatere publică, vor fi prezentate miercuri în Guvern și vor fi implementate treptat, pe măsură ce vor fi discutate cu reprezentanții mediului de afaceri și cu ceilalți actori sociali implicați, a lămurit luni premierul Victor Ponta.

„Pe măsură ce aceste modificări se discută cu toți actorii sociali, acestea vor fi implementate. Ceea ce noi vrem să facem este un tip de predictibilitate și nimic nu se adoptă într-o lună, două luni sau trei luni. Totul se discută cu șase luni, cu un an, cu doi ani înainte, se discută cu toți cei cărora li se aplică și, din punctul ăsta de vedere, cred că doamna Petrescu (ministrul de Finanțe- n.r.) merge în direcția foarte bună”, a spus Ponta, potrivit Mediafax.

Premierul a adăugat că unele dintre punctele retrase din dezbaterea publică au început să fie dezbătute cu BNR și FMI.

„Ministrul de Finanțe, cu acest proiect pe care miercuri îl va prezenta și în ședința de guvern, merge și se întâlnește cu reprezentanții mediului de afaceri, merge și are dezbateri în mediul academic, economic vorbesc – cu Banca Națională, FMI și Comisia Europeană sunt deja dezbătute aceste lucruri – și trebuie prezentate predictibil”, a precizat el.

Retragerea proiectului, o măsură electorală

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan susține că retragerea proiectului care prevedea introducerea unor noi impozite pe proprietate și majorarea celor creșterea unor taxe pe mașini poate fi catalogată și drept o măsură electorală, Guvernul având nevoie de venituri suplimentare pentru a compensa impactul reducerii CAS la angajator cu cinci puncte procentuale din octombrie.

„Da, decizia de retragere a proiectului este electorală deoarece cred că până la urmă guvernul va veni cu creșteri de biruri care să compenseze scăderea colectării din taxarea muncii”, a precizat Glăvan pentru gândul.

Profesorul ASE a mai adăugat că în opinia sa Guvernul nu a dovedit până acum, prin măsuri concrete, faptul că este interesat de buna funcționare a economiei.

„Până în prezent nu cred că guvernul a luat vreo măsură care să stimuleze cu adevărat, adică consistent, economia românească. Măsurile luate și etichetate ca atare (precum anumarea impozitării profitului reinvestit sau subvenții pentru undele companii) sunt fie nesemnificative ca impact, fie urmăresc întreținerea unei clientele politice”, a mai spus el.

Câți bani a strâns Guvernul la buget

Din execuția bugetară pe primele cinci luni reiese că de la capitolul investiții s-au tăiat 2,3 miliarde de lei, valoarea totală a acestora scăzând la 3,8 miliarde de lei, cu 37,9% mai puțin decât în 2013, când aceasta era de 6,1 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din 2012, de 6,7 miliarde. Dacă includem și sursele de finanțare externe, suma ajunge la 7,5 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei mai puțin decât în anul anterior. Guvernul motivează acest declin al investițiilor prin necesitatea plății unor datorii ale companiilor de stat.

Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile personalului bugetar au ajuns la 19,7 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai, în creștere cu 2,6% față de aceiași perioadă din 2013, când acestea au fost de 19,2 miliarde de lei. Reîntregirea salariilor bugetarilor s-a simțit puternic în bugetul general consolidat. Cifrele din 2013 și 2014 sunt cu aproape 20 de procente mai ridicate decât cheltuielile de personal din primele cinci luni ale lui 2012, reiese din datele Finanțelor.

Asistența socială, respectiv cheltuiala cu plata pensiilor de stat a crescut de asemenea, ajungând la 29,4 miliarde de lei, față de 28,3 miliarde în ianuarie-mai 2013.

Pe partea de venituri, contribuțiile de asigurări au crescut cu 4,6 procente, la 23,2 miliarde de lei, însă au rămas la același nivel ca procent în PIB, respectiv 3,5%.

La capitolul fonduri europene, statul a performat mai slab decât anul trecut. Astfel, în primele cinci luni din 2014, încasările din sume primite de la UE în contul plăților efectuate s-a ridicat la 2,1 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde în 2013.

O evoluție pozitivă s-a înregistrat în cazul impozitelor și taxelor pe proprietate. Acestea au crescut cu 34,7% în ianuarie-mai 2014 față de aceiași perioadă a anului trecut, respectiv la aproape 3,5 miliarde de lei, față de 2,6 miliarde de lei.

La accize, suma încasată în perioada analizată a crescut cu 9,8% față de colectările de anul trecut, însă, o evoluție mai slabă s-a înregistrat la TVA, a doua cea mai importantă sursă de venit a statului, după contribuțiile la asigurări. Aici încasările au crescut cu modestul procent de 1,4%. Mai periculos este însă faptul că veniturile din TVA au scăzut ca procent în PIB, de la 3,2% în 2013, la 3,1% în primele cinci luni ale acestui an.

Frica politicienilor

Retragerea din dezbatere publică a proiectelor de modificare a Codului Fiscal și a celui de Procedură Fiscală denotă o lipsă de răspundere a politicienilor și este o dovadă în plus a faptului că „cei care au decizia nu au știința”, este de părere Gabriel Biriș, avocat specializat în probleme de fiscalitate. Biriș susține că lipsa de curaj a Guvernului în asumarea unui proiect pus în dezbatere publică este în același timp „un vot de blam dat celor care „muncesc inclusiv pentru succesul lor”, în condițiile în care proiectul era o bună bază de discuție pentru gândirea unui sistem fiscal coerent, cu toate că avea unele neajunsuri.

„Este pur și simplu decizia unor politicieni care au o frică de propriile acțiuni (…) politicienii sunt fricoși, pentru că cei care au decizia nu au știința„, a arătat Biriș, adăugând că în acest mod „îți frustrezi oameni, dar îi doare în cot pe politicienii ăștia din vârf de oamenii care muncesc inclusiv pentru succesul lor”.

Avocatul a subliniat totodată că proiectul aducea multe schimbări benefice, iar numărul persoanelor afectate de majorarea impozitelor ar fi mai scăzut decât s-ar fi vehiculat.

„Pentru imensa majoritate a oamenilor impozitele rămân la fel, ba mai mult, se reduc. Singurii care plătesc mai mult ca până acum sunt persoanele fizice pe spații comerciale. Asta nu e o problemă socială. Dacă ai cinci clădiri și le închiriezi, ai plăti mai puțin impozit decât astăzi. Plătești mai mult impozit dacă ai de exemplu un magazin la un parter de bloc sau o clădire de birouri sau închiriezi apartamentul la o firmă”, a explicat Biriș pentru gândul.

Punctele negre ale proiectului

Expertul în fiscalitate este de părere că Executivul a ezitat să ducă reforma până la capăt la capitolul clădirilor nerezidențiale, unde impozitul se aplică asupra valorii contabile, ceea ce descurajează proiectele calitativ superioare, care au fost mai scumpe de finanțat și pentru care proprietarii trebuie să plătească 1,5%.

„În momentul în care tu impozitezi o clădire în funcție de cât a costat ea să o construiești, tu ce impozitezi? Impozitezi calitatea. Faci o clădire eficientă energetic, faci o clădire cu materiale de calitate, faci o clădire arhitectural deosebită și primești o sancțiune de 1,5%. Atunci mai bine construiești cubu ca să-ți iasă metrul pătrat cât mai ieftin”, a explicat Biriș.

Motivul acestei decizii ar fi, potrivit avocatului, lipsa unei baze de date care să le permită să calculeze impactul unei impozitări diferite.

„Atunci FMI le-a impus soluția care le este absolut sigură și anume mărești impozitul la persoanele fizice până la nivelul plătit acum de persoane juridice”, a punctat el.

Punctele albe ale proiectului

Biriș a punctat și o serie de puncte pozitive ale modificărilor propuse de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) la Codul Fiscal, precizând că acestea ar fi eliminat o serie de distorsiuni.

„În momentul de față diferența dintre impozitul pe clădiri datorat de persoane fizice și juridice e de câteva zeci de ori. Ei au eliminat diferența asta. Nu mai contează cine este proprietarul, ceea ce e normal. Contează care este destinația, care este folosința imobilului respectiv și ai un impozit mic pentru rezidențial și un impozit mai mare, în opinia mea prea mare, pentru imobile cu destinație comercială”, a spus el.

Potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal persoanele fizice care dețin clădiri cu o altă destinație decât cea de locuință vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă.

La aceste măsuri se mai adaugă eliminarea impozitelor de până la 300% pentru persoanele fizice care dețin mai mult de trei clădiri, dar și faptul că persoanele juridice ar plăti tot 0,1% din valoarea impozabilă a clădirilor.

Aceste modificări „deschid practic posibilitatea pentru un nou business și anume dezvoltările imobiliare cu scop rezidențial de închiriat, pe firmă, pentru că până acum, din cauza impozitului pe clădire erau imposibil economic de făcut. Era prea mare impozitul și te scotea din piață”, a mai arătat el, precizând că pentru firme acest impozit ar fi scăzut de 15 ori.

Avertizarea FMI: Riscurile politice cresc

Alegerile prezidențiale din acest an îi îngrijorează și pe reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) care au avertizat asupra riscului adoptării unor măsuri menite să servească anumite interese electorale.

„Riscurile politice pentru punerea în aplicare a programului sunt în creștere. Staff-ul este îngrijorat de faptul că presiunile electorale, în special cele legate de alegerile prezidențiale de anul acesta, ar putea duce la decizii de reducere a taxelor, de creșteri a cheltuielilor și de relaxare a obiectivelor fiscale odată cu rectificarea bugetară. Va fi dificil, dar critic ca orice nouă măsură să fie luată în așa fel încât să nu afecteze bugetul”, se arată în cel mai recent raport transmis de reprezentanții FMI board-ului de la Washington.

Ultima vizită a reprezentanților partenerilor internaționali ai României s-a încheiat fără semnarea unei scrisori, discuțiile fiind continuate la Washington. Motivul neînțelegerilor ar fi fost reprezentat de lipsa unui consens între cele două părți în ceea ce privește reducerea contribuțiilor sociale.

Măsura ar avea un impact bugetar de 850 de milioane de lei. Consiliul Fiscal s-a arătat reticent la adresa măsurilor de compensare prezentate de executiv. Consiliul a avertizat că în urma reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, fără măsuri de compensare a impactului financiar, există riscul de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară din 2015 și chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv.