Guvernul vrea să transfere Metrorex la Primăria Capitalei. Cu cât s-ar putea scumpi călătoria de metrou dacă nu vor fi bani de subvenții

Guvernul și-a anunțat miercuri intenția de a muta Metrorex de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) în subordinea Primăriei Capitalei.

Motivul invocat de premierul Victor Ponta în ședința de guvern a fost nevoia continuării unor investiții care ar fi mai bine prioritizate de Primăria Municipiului București (PMB), în baza mandatului pe care îl are de la cetățeni, decât de „interesele obscure” din ministere.

Executivul s-a angajat totodată să sprijine proiectele de investiții ale Metrorex, însă premierul nu a detaliat aspectele tehnice complicate pe care le presupune trecerea operatorului de stat în administrația PMB

„Evident că guvernul va continua să finanțeze (Metrorex n.r.) pentru că Primăria nu are cum doar din surse proprii”, a precizat Ponta.

Cine va plăti subvenția care acoperă 60% din prețul unei călătorii cu metroul

Un alt aspect care nu a fost comentat de autorități este capacitatea financiară a PMB de a susține Metrorex, mai exact, de a continua să plătească subvenția pentru transportul de călători. Anul acesta, Metrorex a primit de la bugetul de stat o subvenție în valoare de 349 de milioane de lei care acoperă circa 60% din prețul unei călătorii cu metroul.

Dacă PMB, care are de plătit subvenții și pentru RADET și RATB, nu găsește resursele pentru a acorda și această subvenție, prețul unei călătorii cu metroul ar putea crește de la 1,1 lei, costul mediu al unei călătorii, la 2,75 de lei.

„Nu cred că municipalitatea va putea susține financiar metroul. Strict din punct de vedere al normalității, da, metroul ar trebui să fie la PMB, dar având în vedere creditele pe care le are, subvențiile necesare, dar și salarizarea, pentru că angajații Metrorex care lucrează în total alte condiții de muncă decât cei ai RATB, spre exemplu, cred că primarul general ar trebui să solicite o resursă bugetară”, a declarat pentru gândul Răzvan Murgeanu, fost viceprimar al Capitalei.

La sfârșitul anului, numărul prognozat de personal al Metrorex este de 4.628 de persoane, câștigul mediu lunar al unui salariat (plus bonusurile aferente) fiind de circa 3.982 de lei, se arată în nota de fundamentare a bugetului pentru anul în curs. În total, Metrorex și-a bugetat pentru 2012, cheltuieli de personal în valoare de 291,8 milioane de lei.

Metrorex poate majora tarifele doar cu acordul Ministerului Transporturilor după ce Guvernul Boc a anulat, în iunie 2011, prin ordonanță de urgență, prevederile conform cărora tarifele practicate de CFR Călători și Metrorex pot fi majorate doar cu nivelul inflației și doar cu acceptul Consiliului Concurenței.

Primăria Capitalei nu știe de ce vrea Metrorex

Întrebați de gândul care ar fi motivele pentru care PMB dorește să administreze Metrorex, dar și dacă municipalitatea dispune de resursele financiare pentru a susține preluarea operatorului de stat, reprezentanții Primăriei au precizat că s-a format o echipă de lucru care analizează în prezent „îmbunătățirea calității și performanța serviciului de transport public”.

„Vorbim despre un proces complex care implică detalii tehnice, legislative, decizionale, administrative și financiar-bugetare. Este firesc ca și în București, ca în toate marile capitale europene, să existe o singură Autoritate care să gestioneze un sistem de transport public integrat”, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Metrorex se află pe lista companiilor de stat monitorizate de Fondul Monetar Internațional (FMI). Prezența operatorului de stat se explică prin cifra mare de afaceri pe care o are, peste 121,3 milioane de euro în 2011, nefiind vorba de o companie cu pierderi cum sunt majoritatea celor monitorizate de FMI.

Împrumuturi în valoare de 1,1 miliarde de euro

Metrorex are în prezent trei proiecte majore de investiții, două finanțate cu sprijinul Băncii Europene de Investiții și unul finanțat cu ajutorul Agenției Internaționale de Cooperare a Japoniei, proiecte ce vizează construirea magistralei 5 de metrou Drumul Taberei-Pantelimon și a tronsonului Gara de Nord-Aeroportul Internațional Henri Coandă.

În martie 2010, România a semnat un acord de împrumut cu Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei pentru realizarea tronsonului Gara de Nord-Aeroportul Internațional Henri Coandă, împrumut în valoare de 41,87 de miliarde yeni (338,9 miliarde euro) Linia de metrou, integral subterană, va avea o lungime de 15,79 kilometri,19 stații și un depou. Noua linie va fi operată cu 21 de trenuri cu câte șase vagoane și va avea o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră pe un singur sens. Stațiile au fost stabilite la Piața Victoriei, Bulevardul Ion Mihalache, Bulevardul Expoziției, Piața Presei Libere, DN1, Aeroportul Aurel Vlaicu Băneasa și Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni.

În decembrie 2011, România a primit un împrumut în valoare de 465 de milioane de euro pentru a finanța construcția tronsonului de metrou Universitate-Pantelimon (magistrala 5), restul banilor, respectiv 827 de milioane de euro provenind de la bugetul de stat.

Tronsonul Universitate – Pantelimon va fi în totalitate în subteran, cu o lungime de 7,4 km cale dublă de metrou cu 12 stații și un depou, realizând legătura dintre centrul orașului și zona de est a capitalei și deservind o zonă cu o populație de cca. 350.000 locuitori și achiziția a 30 de trenuri noi de metrou inclusiv servicii de consultanță aferente achiziției acestora pentru dotarea acestei noi magistrale.

Tronsonul Drumul Taberei-Universitate a fost finanțat dintr-un împrumut BEI de 395 de milioane de euro și 488 de milioane de euro de la bugetul de stat.

Cu o lungime totală de aproximativ șase kilometri, tronsonul va avea zece stații de metrou: Râul Doamnei, Valea Argeșului, Valea Ialomiței, Romancierilor, Parcul Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor. Acesta va acoperi, în principal, un bazin cu un număr de peste 300.000 de locuitori din sectoarele 5 și 6 ale Capitalei.