HARTA INTERACTIVĂ a nivelului de trai din România. Cât de bine se trăiește în județul tău. EXCLUSIV

gândul vă prezintă prima analiză, județ cu județ, a condițiilor reale de viață din România. Au fost puși cap la cap cei mai importanți șapte indici socio-economici de la nivel național, pe baza datelor a trei instituții publice, mai exact Institutul Național de Statistică, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Comisia Națională de Prognoză.

În urma centralizării datelor, gândul a realizat clasamentul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din țară. Poziția în top a județelor a fost determinată de punctajul obținut de acestea la șapte capitole: rata șomajului, salariul mediu net, contribuția locuitorilor la economia locală (PIB per capita), speranța de viață la naștere, procentul gospodăriilor racordate la rețeaua de canalizare, rata criminalității și suprafața spațiilor verzi aflate în zonele urbane.

Marea surpriză a clasamentului o reprezintă poziția pe care s-a clasat Capitala. În ciuda așteptărilor, Municipiul București nu este cel mai bun loc din România în care să trăiești. Acesta a pierdut prima poziție a podiumului în fața „motorului economic” din vestul țării – județul Timiș.

ACTUALITATE Caz REVOLTĂTOR în Marea Britanie. Un preot ortodox a refuzat înmormântarea unui copil de patru luni

13:43

SPORT Reacția lui Gigi Becali după ce FCSB a fost eliminată din Cupa României. „M-am uitat la un meci de parcă nu ar fi fost al meu”

13:43

Mai mult, cu toate că Timișul nu a obținut punctajul maxim la niciunul dintre indicatorii luați în calcul, județul a reușit să devanseze Capitala – regiune „campioană” la cinci dintre cele șapte aspecte analizate.

Metodologia clasamentului județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România

Pentru a realiza clasamentul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, gândul a luat în considerare șapte indici oferiți de către instituții ale statului, precum Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Indicii luați în calcul în realizarea clasamentului au fost:

– rata șomajului înregistrată în fiecare județ al țării (date ANOFM aferente lunii decembrie 2012)
– salariul mediu net câștigat de angajații din fiecare județ (date INS aferente lunii decembrie 2012)
– PIB per capita estimat pentru anul 2013 (date CNP)
– speranța de viață la naștere a locuitorilor județelor din România (date INS aferente anului 2010)
– procentul gospodăriilor dotate cu instalații de canalizare din fiecare județ (date INS obținute în cadrul Recensământului Populației și al Locuințelor 2011)
– rata criminalității din fiecare județ al României – numărul de condamnări definitive la fiecare 100.000 de locuitori (date INS aferente anului 2011)
– suprafața spațiilor verzi din zonele urbane ale fiecărui județ (date INS aferente anului 2011).

Punctajul a fost acordat pentru fiecare dintre cei șapte indici în funcție de locul județelor în clasament, de la 42 de puncte la 1 punct. Spre exemplu: locul 1 – 42 de puncte, locul 2 – 41 de puncte, locul 3 – 40 de puncte și așa mai departe.

Pentru indicatori precum procentul gospodăriilor conectate la rețeaua de canalizare, regiunea cu cel mai ridicat procent, respectiv Municipiul București, a primit cele mai multe puncte, 42, în timp ce județul Olt, cu un procent de 30,5% din locuințe racordate la canalizare, a primit un punct.

S-a procedat similar și în cazul indicilor privind salariului mediu net, PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață și suprafața spațiilor verzi. În cazul celorlalți indicatori, respectiv rata șomajului și rata criminalității, punctajele au fost acordate invers. Mai exact, pentru cea mai ridicată rată a criminalității s-a acordat un punct, iar pentru cea mai scăzută, 42.

În situația în care valorile au fost aceleași pentru mai multe județe, toate au primit același punctaj. Spre exemplu, în Arad și în Dolj s-a înregistrat aceeași speranță de viață, de circa 72,8 ani. Ambele județe au primit câte 17 puncte, iar următorul clasat, Constanța, cu o speranță de viață de 72,7 ani, a primit 15 puncte.

Aceste punctaje au fost ulterior ponderate astfel: rata șomajului  înregistrată în fiecare județ al țării – 15%, salariul mediu net câștigat de către angajații din fiecare județ – 15%, valoare PIB per capita estimată pentru anul 2013 – 20%, speranța de viață la naștere a românilor din fiecare județ – 12,5%, procentul gospodăriilor dotate cu instalații de canalizare din cele 42 de județe – 15%, rata criminalității înregistrată la nivelul fiecărui județ – 15% și suprafața spațiilor verzi din zonele urbane ale fiecărui județ – 7,5%.

Rezultatul final a determinat nivelul de trai al celor 42 de județe din România și poziția acestora în clasamentul gândul.

Topul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România

Capitala se poate lăuda cu cel mai mare salariu mediu net din România, cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi din țară, cu cel mai ridicat procent al gospodăriilor conectate la rețeaua de canalizare, cu cea mai ridicată contribuție a locuitorilor la economie, precum și cu cea mai ridicată speranță de viață din România.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date ANOFM)

Județul Ilfov și-a adjudecat punctajele maxime la ceilalți doi indicatori analizați, respectiv nivelul șomajului și rata criminalității.

Totodată, două județe, respectiv Hunedoara și Alba, au obținut punctaje identice, ocupând locul 20 în clasament.

Pe ultima poziție a topului realizat de gândul s-a clasat județul Vaslui care a obținut cele mai multe puncte la rata șomajului, de 6,85%, cu un punct procentual peste media națională. Județul este codaș în ceea ce privește productivitatea locuitorilor săi, de două ori mai mică decât media națională.

Click pentru a afla nivelul de trai din județul tău (INFOGRAFIC: gândul.info)

Topul județelor cu cea mai ridicată, respectiv cea mai scăzută rată a șomajului din România

Locuitorii județului Ilfov nu întâmpină dificultăți atunci când vor să își găsescă un nou loc de muncă, având în vedere că în această regiune se înregistrează cea mai scăzută rată a șomajului din întreaga țară. La finalul anului trecut, spre exemplu, rata șomajului din Ilfov era de doar 1,83% din populația activă, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Locul al doilea în topul regiunilor cu cea mai scăzută rată a șomajului este ocupat de Timiș – lider în clasamentul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, realizat de gândul. Aici, tot la finalul anului trecut, rata șomajului în rândul locuitorilor săi depășea ușor 2% din populația activă.

Următoarele trei locuri în top sunt ocupare de Municipiul București și de județele Arad și Cluj, regiuni în care oferta de muncă este destul de bogată astfel că rata șomajului nu depășea 4%, la finele anului trecut, conform datelor ANOFM.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date ANOFM)

La polul opus al topului se află județele Vâlcea și Teleorman unde rata șomajului atinge cele mai ridicate nivele din întreaga țară, de peste 10%.

Oferta de muncă este limitată și în județele Mehedinți, Dolj și Galați – care ocupă locurile 41, respectiv 17 și 30 în clasamentul regiunilor cu cel mai ridicat nivel de trai din România și unde rata șomajului depășește 9% din populația activă.

Topul județelor cu cei mai bine plătiți, respectiv cei mai prost plătiți angajați din România

Cei mai bine plătiți angajați din întreaga țară continuă să fie bucureștenii, având în vedere că în Capitală își au sediul multe dintre marile companii din România, dar și o serie de corporații internaționale.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), la finalul anului trecut personalul firmelor din București obținea un salariu mediu net de 2.152 lei, cu 614 lei peste media națională de 1.538 lei.

Locul secund în topul celor mai bine plătiți angajați din țară este ocupat de către salariții din județul Ilfov, regiune unde își au, de asemenea, sediul unele dintre cele mai importante companii din România. Conform datelor INS, tot la finele anului 2012, aceștia erau plătiți cu un salariu mediu net de 1.892 lei.

Angajații din Cluj – județul cu al cincilea cel mai ridicat nivel de trai din țară, se poziționează pe locul al treilea în top, cu un câștig de 1.588 lei în decembrie 2012, ei fiind urmați de gorjeni, plătiți la aceeași dată cu un salariu mediu net cu doar 4 lei mai mic.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date INS)

Lideri ai topului celor mai prost plătiți angajați din România sunt salariații din județul Harghita. Aceștia primeau, la finalul anului trecut, din partea patronilor pentru munca prestată un salariu mediu net de 1.064 lei, cu 474 lei mai mic decât media națională.

Pe al doilea loc în același clasament se află sucevenii al căror câștig era, la aceeași dată, cu doar un leu mai mare, ei fiind urmați în top de către angajații firmelor din Botoșani, din Vaslui și din Maramureș, potrivit datelor INS.

Infografic: Valorile principalilor indicatori socio-economici, la nivel național

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info)

Topul județelor cu cele mai mari, respectiv cele mai mici suprafețe de spații verzi din România

Municipiul București este lider incontestabil și în ceea ce privește suprafața spațiilor verzi. Din totalul de 22.451 de hectare din zonele urbane ale României, 4.807 hectare se găsesc în Capitală, conform datelor INS.

Practic, acestea reprezintă suprafața parcurilor, a grădinilor publice, a terenurilor bazelor sportive și a scuarurilor de pe marile bulevarde bucureștene.

Locuitorii orașelor din județul Dolj se pot bucura, la rândul lor, de parcuri și de grădini publice mari, având în vedere că în această regiune se înregistrează a doua cea mai mare suprafață a spațiilor verzi din România, respectiv 1.323 de hectare.

Peste 1.000 de hectare de spații verzi se găsesc, de asemenea, în orașele din județul Cluj, al treilea clasat în top.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date INS)

La polul opus se află județele Giurgiu și Tulcea unde suprafața parcurilor, a grădinilor publice, a tenerurilor bazelor sportive și a scuarurilor însumează abia 77 de hectare.

Nici Sălajul și Ilfovul nu stau mai bine la acest capitol, aici găsindu-se în zonele urbane doar 114 hectare de spații verzi, potrivit datelor INS.

Topul județelor cu cea mai scăzută, respectiv cea mai ridicată rată a criminalității din România

Cea mai sigură regiune din țară în care poți să locuiești este județul Ilfov, având în vedere faptul că aici se înregistrează cea mai scăzută rată a criminalității la nivel național. Pe parcursul anului 2011, spre exemplu, în Ilfov au fost condamnate definitiv 85 de persoane la fiecare 100.000 de locuitori, conform datelor INS, mult sub media națională de 223 de condamnări definitive la 100.000 de locuitori.

Locul al doilea în top este ocupat de județul Vâlcea, cu 105 condamnări definitive la 100.000 de locuitori, iar următoarele clasate sunt județele Buzău, Bacău și Prahova.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date INS)

La polul opus se află Hunedoara unde s-a înregistrat, potrivit celor mai recente date INS, cea mai ridicată rată a criminalității din România. Aici au fost condamnate definitiv, în 2011, 369 de persoane la fiecare 100.000 de locuitori.

Probleme la acest capitol au și județele Brașov, Mehedinți și Alba, dar și Municipiul București unde, la aceeași dată, au fost făcute 339 de condamnări definitive la fiecare 100.000 de locuitori.

Topul județelor cu cele mai multe, respectiv cele mai puține gospodării dotate cu instalații de canalizare din România

Capitala ocupă poziția fruntașă în top și atunci când vine vorba despre numărul de locuințe dotatate cu instalații de canalizare, având în vedere faptul că în cazul Bucureștiului 96,6% dintre gospodării sunt conectate de rețeaua de canalizare, potrivit datelor INS.

Locul secund în top este ocupat de județul cu al optulea cel mai ridicat nivel de trai din România, Brașov. Dintre locuințele existente în această regiune, 85,5% au băi în interior, mult pentru media națională de 65,1%.

Timișul, lider în clasamentetul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din țara noastră, reușește să se claseze abia pe locul al treilea la acest capitol. Conform datelor INS obținute în cadrul Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, 85% dintre gospodăriile locuitorilor săi dispun de astfel de facilități.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date INS)

Cele mai puține locuințe racordate la rețeaua de canalizare se găsesc în județul Olt, doar 30,5% dintre gospodăriile românilor din această regiune fiind dotate cu instalații de canalizare.

Penultimul loc în top este ocupat de Vaslui, județul cu cel mai scăzut nivel de trai din România, unde 35,1% dintre case au băi în interior, acesta fiind urmat de județele Botoșani, Teleorman și Giurgiu.

Topul județelor unde locuitorii vor contribui în 2013 cel mai mult, respectiv cel mai puțin la economia locală

Municipiul București ocupă pentru a patra oară primul loc în top la nivel național atunci când vine vorba despre contribuția pe care se estimează că o vor avea locuitorii săi la economia locală (PIB pe cap de locuitor), pe parcursul anului 2013. Conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), anul acesta valoarea PIB pe cap de locuitor, unul dintre cei mai relevanți indicatori ai nivelului de trai, va depăși 16.000 euro, ajungând astfel să fie cu 9.553 euro mai mare decât media națională.

Liderul clasamentului județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, Timișul, se poziționează pe locul al doilea în top, contribuția locuitorilor săi la economia locală estimându-se că va fi în 2013 de 10.011 euro.

Cu sume mari vor contribui anul acesta la economia locală și locuitorii județelor Ilfov, Brașov și Constanța aflate la rândul lor pe poziții fruntașe în clasamentul regiunilor cu cel mai ridicat nivel de trai din țara noastră.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date CNP)

Cea mai mică valoare a indicatorului PIB pe cap de locuitor se va înregistra, potrivit datelor CNP, în cazul vasluienilor, fiecare urmând să contribuie la economia locală cu doar 2.835 euro.

Tot la coada clasamentului se vor afla și locuitorii județelor Botoșani, Neamț, Teleorman și Mehedinți ale căror contribuții la economia locală vor fi cu circa 3.000 euro mai mici decât media națională, de 6.826 de euro pe cap de locuitor.

Topul județelor unde se înregistrează cea mai ridicată, respectiv cea mai scăzută speranță de viață din România

Și de această dată bucureștenii ocupă primul loc în top, ei fiind românii care trăiesc, în medie, cel mai mult. Conform datelor INS, un bucureștean are o speranță de viață la naștere de 75,7 ani, mai mare cu peste un an față de media națională.

Locuitorii județului Vâlcea sunt și ei avantajați din acest punct de vedere, în rândul lor înregistrându-se a doua cea mai ridicată speranță de viață la naștere din România, de 75,5 ani.

Clujenii, brașovenii și sucevenii se numără, la rândul lor, printre românii care trăiesc, în medie, cel mai mult, potrivit datelor INS.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info– date INS)

La polul opus se află locuitorii județul Satu Mare, în cazul acestora speranța de viață la naștere fiind de 70,5 ani, cu peste cinci ani mai scăzută decât cea a bucureștenilor și cu aproape trei ani mai redusă decât media națională.

Penultimul loc în topul românilor care trăiesc cel mai mult este ocupat de către cei din Tulcea, a căror durată de viață este cu aproape doi ani mai mică decât media națională.

Ei sunt urmați în clasament de locuitorii județelor Călărași, Giurgiu, Teleorman, Sălaj, Mehedinți și Bihor a căror speranță de viață la naștere ajunge până la circa 72,2 ani.