Prima pagină » Economic » HARTA turiștilor străini care vin în România, țara cu „un grad de unicitate în Europa”. Pentru ce vin ei de fapt și cum am putea să atragem mai mulți

HARTA turiștilor străini care vin în România, țara cu „un grad de unicitate în Europa”. Pentru ce vin ei de fapt și cum am putea să atragem mai mulți

În primele nouă luni ale anului, turismul din România a înregistrat o creștere față de perioada similară din 2011, atât în ceea ce privește segmentul de turism intern, cât și în ceea ce privește numărul sosirilor străinilor în hotelurile și pensiunile din țară, potrivit datelor făcute publice de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni ale anului, turismul din România a înregistrat o creștere față de perioada similară din 2011, atât în ceea ce privește segmentul de turism intern, cât și în ceea ce privește numărul sosirilor străinilor în hotelurile și pensiunile din țară, potrivit datelor făcute publice de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS). Printre cei care ne-au vizitat cel mai mult țara s-au numărat vecinii unguri și bulgari, deși România a reprezentat o destinație de vacanță preferată și de germani sau de polonezi.

Cu toate acestea, în prezent, potrivit specialiștilor în domeniu, există încă dificultăți în atragerea turiștilor străini pe segmentul de masă, cum ar fi pe litoralul Mării Negre, preferat acum ca destinație de vacanță de turiștii români.

De asemenea, pe viitor, o soluție pentru accelerarea creșterii numărului străinilor care vizitează România ar putea fi reprezentată de o mai bună promovare a turismului balnear.

„Turismul intern a crescut într-adevăr bine. Mai mulți români au preferat să își petreacă vacanțele în țară. Eu zic că cea mai îmbucurătoare creștere este cea pe turismul intern, pentru că este o creștere dintr-o cifră deja mare”, a declarat pentru gândul Traian Bădulescu, consultant în domeniul turismului.

„Cred că cea mai mare parte a creșterii a fost generată de boom-ul din timpul verii de pe litoral, pentru că acolo sunt sejururi mai lungi”, a mai adăugat el.

Potrivit datelor făcute publice de către reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), în vârful de sezon al acestui an, mai exact în perioada iunie-august 2012, pe litoral s-a înregistrat o creștere de 20% a numărul de turiști față de aceeași perioadă a anului trecut.

FOTO: Alexandru Mihaescu/Mediafax Foto

Ținând cont de faptul că cea mai mare parte a locurilor de cazare din România se găsesc pe litoralul Mării Negre, circa 35% din total, Bădulescu ne-a explicat că, raportat la rezultatele obținute la nivelul întregii țări, se poate spune că doar acest segment a contribuit cu cel puțin 7% la creșterea generală a numărului de turiști de pe parcursul acestui an. Cu toate acestea, din cei circa 1,5 milioane de turiști care au vizitat litoralul Mării Negre în această vară, doar 10.000 au fost străini.

„A mai contribuit și turismul balnear, care a început să își revină”, a mai adăugat consultantul în domeniul turismului.

Cu cât a crescut față de anul trecut numărul de nopți petrecute de străini în hotelurile din România

Conform datelor făcute publice de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS), în primele nouă luni ale acestui an a crescut atât numărul sosirilor turiștilor în unitățile de cazare din România, cât și numărul nopților petrecute de aceștia aici. În cazul turiștilor străini s-a înregistrat astfel o creștere de 9,8% a sosirilor, respectiv de 7,5% a înnoptărilor în hotelurile din România, față de aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2012, numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din țară, precum hotelurile și pensiunile, a crescut cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 6 milioane.

Conform metodologiei INS, sosirea unui individ într-o unitate turistică de cazare se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. În acest caz, se ia în considerare o singură sosire pentru fiecare turist, fără a se ține seama de numărul de nopți petrecute de acesta în unitatea de cazare respectivă.

Din totalul sosirilor înregistrate în primele nouă luni ale anului în curs în unitățile de cazare, 78,5% au aparținut turiștilor români, cu 10,6% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2011, „în timp ce turiștii străini au reprezentat 21,5% dn numărul total de sosiri”.

FOTO: Oana Fofiu/Mediafax Foto

Dacă în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2011, numărul turiștilor străini cazați în unitățile din țară a depășit ușor 1,17 milioane, în perioada similară a anului acesta numărul lor a fost cu 109.800 mai mare, ajungând la circa 1,29 milioane.

„Străinii vin în România pe turism cultural, turism de nișă, mai ales, pentru circuitele culturale ale României. Este o creștere bună”, ne-a mai explicat Bădulescu, care a adăugat însă că „România nu atrage străini pe turism de masă unde sunt locuri multe de cazare”.

Și numărul înnoptărilor în hotelurile și pensiunile din România a crescut în primele nouă luni ale anului 2012, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, dacă în 2011 se întregistrau 14,1 milioane de înnoptări, un an mai târziu numărul acestora a crescut cu 7,8% și a ajuns la 15 ,2 milioane. Din total, înnoptările turiștilor străini au reprezentat 17%.

„Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența structurii de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat”, se mai menționează în metodologia INS. În acest caz sunt incluse și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar în camerele de hotel sau de pensiune pentru care turiștii plătesc.

De ce turiștii unguri și bulgari sunt printre cei care vizitează cel mai mult România

În primele nouă luni ale acestui an, la punctele de frontieră ale țării s-au înregistrat peste 6,2 milioane de sosiri ale străinilor pe teritoriul României. Cea mai mare parte a lor, mai exact 94%, au fost vizitatori străini care proveneau din state europene. Din total, sosirile vizitatorilor străini ce proveneau din state membre ale Uniunii Europene au reprezentat aproape 58%.

Potrivit spuselor lui Cristian Bărhălescu, secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), străinii ajung în București în mare parte pentru afaceri și pentru turismul de tip city break, dar sunt interesați și de cluburile din Capitală și de românce.

FOTO: Razvan Lupica/Mediafax Foto

„Evoluția pozitivă a înnoptărilor în hotelurile din București în ultima perioadă se datorează eforturilor agenților economici și evenimentelor sprijinite de MDRT, precum concertele, simpozioanele, congresele și conferințele, și mai puțin turismului pentru fete frumoase, așa cum declara recent FPTR”, a declarat Bărhălescu la începutul lunii trecute, informează Mediafax.

„Străinii vin și pentru cluburi, și pentru fete, dar majoritatea o dețin afacerile și turismul de tip city break. Ne bazăm pe numărul mare de intrări la Palatul Parlamentului și la obiectivele turistice”, a mai spus secretarul de stat al MDRT.

Cu puțin timp înainte de aceste declarații, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, declara că, de fapt, cei mai mulți turiști străini vin în România la prietenele lor și că aceștia sunt, în cele mai multe cazuri, germani, italieni și spanioli.

„Din păcate, din totalul străinilor care înnoptează în hotelurile din România, peste jumătate sunt turiști de afaceri sau de evenimente. Nu vin pentru destinația România”, a explicat pentru gândul Traian Bădulescu.

„Și aceștia sunt turiști până la urmă, o categorie aparte, pentru că stau la hotel, consumă, dar vin pentru că au fost invitați la un congres, vin pentru că au o negociere sau pentru shopping.”, a  mai adăugat el.

Străinii care locuiesc în state membre ale UE și care ne-au vizitat cel mai mult țara în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2012 au fost vecinii din Ungaria și din Bulgaria ale căror sosiri la punctele de fontieră au reprezentat 32,3%, respectiv 19,7% din total.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info (date INS)

Potrivit spuselor consultantului în domeniul turismului, vecinii unguri vin în România pentru că aici există regiuni unde se vorbește limba maghiară și pentru că ei nu au zone montane asemănătoare cu cele din țara noastră, „nu au potențialul pe care îl are din punct de vedere turistic România”.

„Vin foarte mulți turiști maghiari mai ales în zonele de turism rural. În secuime vin pentru că se vorbește aceeași limbă, în Apuseni, parțial, pentru că și acolo există maghiari”, ne-a mai explicat Bădulescu. Acesta a mai menționat și că ungurii vin și în zone unde nu există persoane de etnie maghiară pentru simplul fapt că „le plac foarte mult condițiile” din pensiunile de la noi. „Majoritatea vin pe turism cultural și turism rural”, ne-a mai spus consultantul.

Atunci când vine vorba despre bulgarii care au ajuns în primele nouă luni ale anului în România, Bădulescu susține că aceștia nu au venit pentru a vizita țara noastră, ci că cea mai mare parte a lor a venit în România pentru a încheia afaceri sau pentru a lua parte la diferite evenimente.

În topul vizitatorilor străini ce provin de state membre ale UE ce au ajuns în primele nouă luni în România se numără și germanii, italienii și polonezii, cu 9,5%, respectiv 7,2% și 7,1% din totalul sosirilor înregistrate la punctele de frontieră.

Cum ar putea România să atragă mai mulți turiști străini

Numărul turiștilor străini care vor vizita țara noastră pe parcursul ultimelor luni ale acestui an ar putea să crească, potrivit specialiștilor în domeniu, dar pentru a accelera, pe viitor, această creștere va fi necesară promovarea în proporție mai mare a anumitor segmente turistice din România.

„Eu cred că dacă nu vor fi evenimente neprevăzute, să nu fie probleme de imagine în România și să nu fie probleme nici în Europa, o criză mult mai gravă, numărul va crește, numai că numărul crește din puțin”, ne-a mai declarat Bădulescu.

FOTO: Marcella Dragan/Mediafax Foto

„Trebuie să ne consolidăm imaginea care ori nu există, ori nu e prea favorabilă, din păcate. Avem conace, avem pensiuni de lux, avem proprietăți vechi restaurate unde nu trebuie să vină mulți turiști, dar le putem vinde mai scump”, ne-a explicat Bădulescu dând exemplul unor destinații din Suceava și din Transilvania.

„Britanicii sunt dispuși să dea mulți bani să stea într-un mediu eco și în condiții foarte bune”, a mai adăugat acesta.

Turiștii străini ar trebui atrași și către segmentul de masă, de exemplu, către stațiunile de la Marea Negră. „Pe litoralul românesc ne-am bucurat anul acesta că au venit de două ori mai mulți turiști, dar asta înseamnă aproape 10.000, în loc de 4.000 – 5.000. Foarte puțin”, spune consultantul în domeniul turismului.

Turismul balnear ar putea să reprezinte un avantaj pentru România

România ar putea să aibă un succes mult mai mare dacă ar încerca să îi atragă pe turiști pe segmentul montan și pe cel balnear. „Avem bază de cazare numeroasă. Sunt hoteluri mari, cu multe locuri și tocmai aici nu atragem mulți turiști străini”, spune Bădulescu.

„Șansa noastră este cu turismul balneo. Aici avem un grad de unicitate în Europa, doar că trebuie modernizată în continuare baza de cazare și este necesară o promovare agresivă „, a ținut să sublinieze acesta, adăugând faptul că „România poate atrage ca o țară a sănătății, o țară a naturii”.

FOTO: Mircea Rosca/Mediafax Foto

La sfârșitul lunii septembrie a acestui an, Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR), explica în cadrul unei conferințe de specialitate că în România ajung anual circa 100.000 de străini care sunt interesați de serviciile de sănătate, cea mai mare parte a lor vizitând stațiunile balneare.

Numărul acestora este astfel de peste trei ori mai mic decât în perioada anterioară anului 1989. „În România, în stațiunile balneare merg anual circa un milion de persoane, dintre care aproximativ 100.000 sunt străini. Sunt câteva piețe tradiționale de pe care vin, Israel, Germania și, mai nou, Italia”, a declarat, la acea vreme, Rădulescu, potrivit Mediafax.

Președintele OPTBR a mai explicat și că cea mai mare parte a turiștilor străini interesați de acest segment ajung la Covasna și la Herculane pentru a se trata de probleme cardiovasculare și pentru a beneficia de tratament împotriva reumatismului. Mai nou însă, turiștii străini vin în România și pentru că sunt interesați de segmentul wellness și spa. Astfel, ei ajung să viziteze stațiuni precum Băile Felix.

Brandul de țară al României, pe locul 100 în lume

Conform rezultatelor unui studiu anual ce ia în considerare percepțiile globale asupra statelor lumii, pornind de la elemente precum cultura și starea lor economică, brandul de țară al României se află, anul acesta, pe locul 100 în top, din 118 state analizate.

În 2011, țara noastră se afla cu o poziție mai jos în top, locul său fiind luat acum de Algeria, în timp ce cu doi ani în urmă România ocupa locul 92 în clasament, potrivit Country Brand Index.

Conform spuselor consultantului în turism, o componentă majoră a brandului de țară este reprezentată de brandul turistic, aproape 50%. „Dacă o țară merge bine din punct de vedere turistic se ridică și nivelul de trai, are o imagine mai bună, investitorii au o încredere mai mare. Noi nu avem o imagine încă. Ori nu e bună, ori nu e deloc”, ne-a mai declarat Bădulescu.

„E o țară frumoasă, dar despre care nu se știe încă mult, nu am comunicat în afară ce avem. Nu am știut să avem o comunicare unitară”, a mai adăugat el.

(Click pentru a mări)

Sursă tabel: Country Brand Index

„Turiștii, când merg în Italia, au în minte monumente istorice, cultură, spaghete, pizza, mare. Când se gândesc la România nu au niște repere pozitive din punct de vedere turistic, poate doar Dracula și Carpați”, a ținut să sublinieze acesta.

Vecinii bulgari și unguri se află, în prezent, pe locurile 79, respectiv 65 ale clasamentului, după ce în ultimul an brandurile lor de țară au pierdut nouă, respectiv cinci poziții în top.

Pe primul loc al clasamentului celor mai apreciate branduri de țară din lume se află Elveția, aceasta fiind urmată apoi de Canada, Japonia și Suedia. La polul opus, se află brandurile de țară ale unor state precum Afganistan, Pakistan și Somalia.

Citește și