HG privind privatizarea CFR Marfă a fost publicată în Monitorul Oficial: Finalizarea vânzării trebuie să se realizeze în 60 de zile

Hotărârea de Guvern pentru aprobarea condițiilor de privatizare a CFR Marfă prin vânzarea a 51% din acțiuni către SC Grup Feroviar Român a fost publicată, miercuri seară, în Monitorul Oficial, finalizarea vânzării urmând a se realiza în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a HG.

Marți, premierul Victor Ponta declara, într-o emisiune la România TV, că Hotărârea de Guvern privind aprobarea privatizării CFR Marfă se va publica probabil miercuri în Monitorul Oficial, iar termenul de finalizare a procesului de privatizare este de 60 de zile de la publicarea hotărârii.

Guvernul a aprobat hotărârea în ședința din 24 iulie.

Președintele Traian Băsescu a declarat în 5 august că Guvernul ar trebui să desfășoare toate demersurile pentru a nu bloca privatizarea CFR Marfă, respectiv să publice în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern privind compania feroviară și să nu pună statul în situația de a plăti despăgubiri.

„Ce este important acum e ca Guvernul să nu blocheze procedurile, pentru că statul român va plăti dacă el blochează procedurile. Dacă este să se rateze privatizarea, ca reprezentant al statului, aș vrea să se rateze din cauza partenerului și nu din cauza lipsei de curaj pe care eu, statul, o am la un moment dat în a continua procesul. Pentru că blocarea procesului de privatizare din cauza Guvernului României nu va face decât să aducă daune de milioane în procese care vor dura ani, dar vor fi extrem de costisitoare la final”, a afirmat Băsescu.

El a menționat că „modul cum s-a desfășurat procesul de licitație prefigura un eșec” în cazul CFR Marfă, iar în privința câștigătorului licitației a rămas la fel de sceptic în ceea ce privește posibilitatea acestuia de a asigura banii pentru cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni.

„Și acum sunt sceptic că (GFR, n.r.) va găsi banii. Însă blocarea procesului de către Guvern îi va da domnului Stoica toate motivele să spună «Păi, fraților, dacă îmi semnați contractul în cele 60 de zile care mi-ar fi rămas…», că avea 30 de zile să mai depună 10,2 milioane și încă 30 de zile ca să depună diferența de 181 de milioane. Omul, oricât ar căuta, dacă nu are contractul în mână, semnat, nu-l ia în seamă nicio bancă în mod serios. Dincolo de faptul cunoscut că ar avea probleme, dar Guvernul îi creează condiții să arate că nu avea cum să facă rost de bani pentru că nu are contractul. Deci aici e eroarea pe care, din punctul meu de vedere, o face Guvernul”, a precizat președintele.

CSAT nu a emis, în urma ședinței din 2 august, nicio nouă decizie privind privatizarea CFR Marfă, a informat Președinția, menționând că strategia de privatizare a companiei a fost avizată de către Consiliu prin hotărârea din 5 februarie.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administrația Prezidențială după încheierea ședinței, discuțiile din cadrul CSAT privind privatizarea CFR Marfă au fost „constructive”.

„Membrii CSAT au avut o discuție constructivă legată de acest proces de privatizare având ca obiect continuarea procedurilor legale privind finalizarea procesului de privatizare a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» – S.A. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat strategia de privatizare a CFR Marfă prin Hotărârea CSAT nr. 23/5.02.2013. Nu s-a emis o altă decizie CSAT”, se afirmă în comunicatul menționat.

În comunicat se menționa că ședința de vineri a fost convocată de președintele Traian Băsescu în urma solicitării Guvernului transmisă joi de a introduce pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe a Consiliului subiectul HG din 24 iulie referitoare la aprobarea contractului de privatizare a CFR Marfă cu Societatea Comercială Grup Feroviar Român S.A., în calitate de cumpărător.

GFR, parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarat la 20 iunie câștigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preț de 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acțiuni și asumându-și investiții de 900 milioane lei plus 1,5 milioane euro investiții de mediu.

Președintele și premierul au avut o dispută privind privatizarea CFR Marfă, Traian Băsescu cerând ca Victor Ponta să își asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicitând avizul CSAT.

Guvernul a aprobat contractul cu GFR, în 24 iulie, susținând însă că tranzacția trebuie aprobată de CSAT. Președinția a comunicat că CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea licitației.

Potrivit Executivului, neformularea unei poziții a CSAT în cazul contractului se va finaliza prin blocarea privatizării, instituirea unui management privat și restructurarea companiei.

Miercuri a fost publicată pe site-ul Președinției, la secțiunea CSAT – hotărâri emise de Consiliu, hotărârea Consiliului din 5 februarie privind avizarea privatizării CFR Marfă, în document afirmându-se că „modalitatea concretă și procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor și a Guvernului României”.

Potrivit hotărârii menționate, CSAT avizează proiectul de HG pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă și a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia.

În articolul 2 al hotărârii se arată că „modalitatea concretă și procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor și a Guvernului României”.

Hotărârea CSAT mai cuprinde și solicitarea către Ministerul Transporturilor de a include în contractul de privatizare clauze potrivit cărora cumpărătorul se obligă, sub sancțiunea rezoluțiunii contractului și plata unor daune interese, să mențină obiectul de activitate al CFR Marfă și să întreprindă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către companie, pe toată durata sa de existență, a obligațiilor de natură strategică ce îi revin potrivit legislației în vigoare, protocoalelor și acordurilor naționale și internaționale.

Aceste obligații menționate în hotărâre sunt nevoile de apărare a țării, transportul trupelor și materialelor militare, neîntrerupt pe timp de pace, în caz de calamități naturale, situații de criză și de război sau alte situații deosebite, angajamentele asumate de România prin Tratatul NATO și convențiile încheiate cu SUA.