Hidroelectrica a intrat oficial în insolvență

Hidroelectrica a intrat oficial în insolvență. Tribunalul București a admis miercuri cererea voluntară a companiei de a intra în procedura insolvenței, a declarat Remus Borza, coordonatorul firmei de insolvență Euro Insol, desemnată administrator judiciar al companiei.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului București, Laura Andrei, a confirmat pentru gândul decizia de deschidere a procedurii insolvenței în cazul Hidroelectrica.

Remus Borza a precizat că decizia Tribunalului București de deschidere a procedurii insolvenței Hidroelectrica este executorie și va fi pusă în aplicare imediat.

Borza speră ca perioada de reorganizare a Hidroelectrica să dureze în jur de un an, un an și jumătate, timp în care datoriile de aproape un miliard de euro să fie restructurate.

Administratorul judiciar va începe procedurile prin care va trebui să readucă Hidroelectrica la profit, a precizat Remus Borza. Potrivit acestuia, sarcina administratorul judiciar, așa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală și, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic.

Cel mai mare producător de energie electrică din România a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvență la Tribunalul Municipiului București (TMB), iar primul termen de judecată a fost miercuri, 20 iunie.

Principalele cauze care au determinat Hidroelectrica să ceară insolvența sunt, potrivit unui anunț făcut zilele trecute de Hidroelectrica, seceta care a diminuat cu 10% cifra de afaceri a companiei, devalorizarea leului, reducerea fluxului de numerar, creșterea datoriilor cu termen de plată mai mare de 90 de zile, precum și majorarea pierderilor financiare.

Scopul intrării în insolvență îl reprezintă reorganizarea activității conform unui plan de reorganizare „la finalizarea căruia societatea să iasă din procedura insolvenței și să își continue activitatea comercială fără supravegherea autorității judecătorești”, după cum au precizat oficialii Hidroelectrica.

În timp ce avocații contactați de gândul vorbesc de oportunitatea anulării contractelor cu așa-numiții băieți deștepți, dar și de riscul falimentului, fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, acuză intenții de vânzare „pe doi lei” a unei companii care a avut un profit record de 100 de milioane de euro în 2010, în timp ce alt fost deținător al aceluiași portofoliu, Varujan Vosganian, este de părere că eventuala denunțare a contractelor va fi însoțită de procese complicate.

Moody’s a coborât cu patru trepte ratingul Hidroelectrica

Pe de altă parte, tot miercuri, agenția de evaluare financiară Moody’s a coborât cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, de la „Ba1” la „B2”, după ce compania și-a cerut insolvența, și a atribuit perspectivă negativă, avertizând că ar putea urma o nouă retrogradare.

„Retrogradarea (…) vine după ce compania și-a cerut recent insolvența, ceea ce indică o creștere semnificativă a riscului de default (încetare de plăți – n.r.) și aduce în calcul natura imprevizibilă a procedurilor de insolvență. Coborârea ratingului reflectă de asemenea deteriorarea premiselor privind un eventual sprijin financiar din partea Guvernului român pentru Hidroelectrica în caz de necesitate, în contextul pasivității și lipsei de transparență în privința evoluțiilor recente de la companie”, a declarat Richard Miratsky, vicepreședinte și senior analist în cadrul Moody’s, totodată analist principal pentru Hidroelectrica.

Energie de 360 de milioane de euro pentru „băieții deștepți”

Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.