Hidroelectrica scoate la licitație retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Ce valoare are contractul

Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” S.P.E.E.H. S.A. a reluat luni, 26 februarie, licitația pentru retehnologizarea amenajării hidroenergetice Vidraru. Valoarea estimată a contractului pentru acest proiect este de 188 de milioane de euro, fără TVA, ceea ce reflectă o actualizare a costurilor la noile valori de piață, au anunțat oficialii companiei listate pe bursă anul trecut.

Amenajarea hidroenergetică Vidraru, inaugurată în urmă cu 58 de ani, va intra într-un amplu proiect de retehnologizare, dacă procedura lansată prin intermediul sistemului electronic de achiziții publice (SEAP) va fi finalizată cu succes.

Proiectul „Retehnologizarea AHE Vidraru” vizează realizarea unui ansamblu complex de lucrări, inclusiv montajul echipamentelor mecanice și electrice, integrarea instalațiilor modernizate, lucrări de construcții pentru înlocuirea/reabilitarea echipamentelor existente, consolidarea construcțiilor hidrotehnice, precum barajul, derivația sub presiune, centrala, blocul tehnic, și construirea unui depozit pentru deșeuri și materiale refolosibile, au transmis reprezentanții societății care a avut o lansare istorică pe bursă anul trecut.

Proiectul Hidroelectrica include, de asemenea, implementarea unui sistem automat de comandă – control pentru coordonarea funcționării echipamentelor și instalațiilor, servicii de evaluare a stării tehnice, proiectare și inginerie pentru fiecare unitate tehnică, precum și activități de project management pentru coordonarea întregului proces de retehnologizare.

Potrivit oficialilor societății, reluarea licitației pentru modernizarea Vidraru pornește de la rezolvarea problemelor identificate în cadrul procedurilor desfășurate în trecut. Înainte de a relansa proiectul specialiștii Hidroelectrica au avut o serie de consultări companiile potențial contractoare pentru a identifica atât idei noi, cât și provocările sau incertitudinile cu care acestea se confruntă, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Astfel, a fost realizată o amplă cercetare de piață cu scopul de a obține o estimare corectă a valorii lucrărilor într-o perioadă caracterizată de volatilitate crescută, dar și pentru a alinia clauzele contractuale cu practica internațională, astfel încât să fie asigurate premisele pentru o participare cât mai largă atât pentru contractorii români, cât și pentru cei internaționali.

„Știm că este un proiect extrem de complex, cu multiple variabile și riscuri, însă este de maximă importanță și prioritate atât pentru Hidroelectrica, cât și pentru sistemul energetic național. Avem încredere că aceste schimbări pe care noua echipă care formează directoratul și le asumă, vor conduce la atribuirea cu succes a contractului și la realizarea efectivă a lucrărilor”, a declarat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica.

Garanție de participare de 900.000 de euro

Data-limită pentru depunerea ofertelor este 2 aprilie, iar evaluarea privind calificarea, tehnică și financiară este așteptată să fie finalizată pe 2 iulie. Contractul ar urma să se deruleze pe o durată de 90 de luni (7,5 ani), 84 de luni reprezintă durata de execuție a contractului, la care se adaugă perioada de garanție contractuală.

Cuantumul garanției de participare este de 900.000 de euro, iar prima cerință în cadrul procedurii publicate pe SEAP este o declarație privind lista principalelor lucrări similare executate în ultimii 15 ani. Ofertantul (ofertantul individual sau asocierea de operatori economici) trebuie să demonstreze că în ultimii 15 ani până la data-limita de depunere a ofertelor, a executat lucrări similare a căror valoare însumată la nivelul unuia sau mai multor contracte este de minim 15.000.000 de euro fără TVA.

Hidroelectrica își reafirmă angajamentul față de modernizarea și eficientizarea infrastructurii sale hidroenergetice, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului energetic din România, potrivit oficialilor.

Compania, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România și furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Conform ultimelor rezultate financiare publicate, după primele 9 luni ale anului 2023, Grupul Hidroelectrica a înregistrat rezultate operaționale și financiare în creștere în acest interval, față de aceeași perioada a anului 2022, cu îmbunătățirea marjei operaționale și a marjei nete a Grupului cu 5%, respectiv 8%, datorate în principal hidraulicitatii ridicate, peste medie și executării strategiei de creștere a portofoliului de furnizare.

• Producție de energie electrică în creștere cu 38% față de perioada similară a anului 2022
• Venituri în creștere cu 32% față de aceeași perioada a anului 2022
• Marja operațională de 63%, în creștere cu 5% față de perioada similară a anului anterior
• Marja netă de 54%, în creștere cu 8% față de perioada a anului 2022
• Profitul net în creștere cu 42%, de la 3.648 milioane RON la 5.184 milioane RON
• Rezultatul pe acțiune în creștere cu 42%, de la 8,13 RON / acțiune la 11,55 RON / acțiune.

Barajul Vidraru, pe locul cinci în Europa

Hidrocentrala Vidraru utilizează potențialul hidroenergetic al răului Argeș, pe un sector de 28 km lungime, situat între Cumpăna și Oiești, cu o cădere totală de 524 de metri. Pentru obținerea unei importante puteri instalate sunt captate apele unui bazin hidrografic cu o suprafață de 745 kilometru pătrați, conform datelor companiei.

Debitul mediu captat la priză pentru asigurarea funcționarii centralei cuprinde debitul Răului Argeș de 7,2 m3/s și debitele captate din bazinele vecine: Topolog, Vâlsan, Cernat, Doamnei, Valea lui Stan, Limpedea, totalizând 12,2m3/s adică un debit total de 19,7m3/s.

Centrala hidroelectrică Vidraru este amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeș. Aceasta dispune de 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW.

Înălțimea de 166,6 metri și lungimea la coronament de 307 metri, situa barajul Vidraru, în momentul inaugurării (martie 1966), pe locul cinci în Europa și pe locul nouă în lume. Construcția zveltă a barajului, cu grosimea 25 de metri la bază și 6 metri la coronament, cuprinde 22 de ploturi verticale monolitizate prin rosturi de dilatație, fiecare plot fiind împărțit în lamele de 2 metri înălțime. Pentru realizarea barajului s-au utilizat 480 000 metri cub de beton nearmat, impermeabil, marca B600. Corpul barajului, încastrat în versanții munților Pleașa și Vidraru, este traversat de galerii orizontale în care sunt amplasate aparatele de măsură și control pentru urmărirea stării construcției. Comunicarea între galerii se face pe căile de acces din exteriorul barajului sau cu ajutorul celor două lifturi existente în interiorul acestuia.

Revista de istorie (tomul 37, noiembrie 1984), publicat pe Biblioteca digitală a Bucureștiului, menționa Barajul Vidraru printre marile realizări ale României socialiste, într-o statistică în anul celui de-Al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român (1984).

„Un domeniu deosebit de important, care ilustrează marile victorii obținute de poporul român în anii socialismului, 11 reprezintă construcția hidrocentralelor. Este cunoscut, în acest sens, ca, înainte de 23 August 1944, potențialul hidroenergetic al țării era valorificat numai prin citeva mici centrale electrice, care însumau o putere instalată de 48 MW. Cea mai mare hidrocentrală era la Dobrești și avea o putere instalată de16 MW. Astăzi, un singur hidroagregat de la Porțile de Fier I are o putere instalată de aproape 4 ori mai mare decât întreaga putere instalată in hidrocentrale în România anilor premergători lui 1944”, arăta publicația Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România.

Investițiile pentru dezvoltarea hidroenergeticii (în milioane lei, sume actualizate la nivelul anului 1984) au evoluat de la 3.500 în anii 1950-1965 la 50.000 în anii 1966 1984. Rezultatul a fost construirea în anii socialismului a 70 de hidrocentrale dintre care mai importante au fost : Porțile de Fier I, cu o putere instalată de 1.050MW, Lotru – Ciunget cu 510 MW, Vidraru și Mărișelu cu câte 220 MW, Bicaz cu 210 MW, Gîlceag și Șugag cu câte 130 MW, Brădișor cu 115.MW și Tismana cu 106 MW. În construcție avansată erau la acel moment: Rîul Mare Retezat cu 335 MW, Surduc- Siriu cu 228 MW, Porțile de Fier II cu 216 MW, Bistra Rueni cu 140 MW și Drăgan Remeți cu 100 MW. „Dar poate cea mai expresivă creștere s-a realizat în domeniul producției de energie electrică creată în hidrocentrale : de circa 12 ori fața de anul 1965”, scriau istoricii acum 40 de ani.

Sursa foto: Hidroelectrica