Huffington Post: Zona euro are probleme, dar România încă vrea să adere

Experiența Greciei a sporit îngrijorarea în România privind o aderare prematură la zona euro, sunt de părere experții consultați de The WorldPost, dar nu a stins cu totul în România interesul pentru zona euro.

România nu împărtășește disprețul față de Grecia care există în statele baltice și Slovacia, existând o îngrijorare a populației față de politicile de austeritate, la fel ca în Grecia. Dar după ce a scăpat de comunism și odată cu tranziția la capitalism începând din anii ”90 și mult mai recenta interdependență economică față de industria germană, apartenența la zona euro a devenit un scop pentru politicienii români.

După probemele din Grecia, România intenționează să amâne intrarea în zona euro

Membrii Uniunii Europene sunt obligați în mod oficial să se alăture zonei euro după ce au îndeplinit criteriile de integrare, inclusiv inflația stabilă, deficite bugetare mici și datoria sustenabilă. Danemarca și Regatul Unit au permisiunea de a rămâne în afara uniunii monetare. Suedia, care a fost un membru al Uniunii Europene de la începutul monedei euro, nu a îndeplinit criteriile fiscale și monetare pentru aderarea la zona euro.

România a declarat la un moment dat că intenționează să adere la zona euro în 2019, scrie autorul articolului din Huffington Post. Dar, chiar înainte de ultima etapă a crizei din Grecia să ajungă la apogeu, șeful băncii centrale din România, Mugur Isărescu, a încercat să tempereze așteptările potrivit cărora țara va respecta termenul limită al anului 2019 pentru a intra în zona euro. În timp ce acordul de salvare grec era în curs de negociere la începutul acestei luni, Isărescu a reiterat aceeași temă, sugerând că, de fapt, România nu ar putea fi gata pentru a intra în zona euro decât peste un deceniu sau chiar mai târziu decât atât.

Nu este greu de înțeles de ce se întâmplă acest lucru, continuă autorul. România ar putea îndeplini criteriile pur fiscale din zona euro, dar economia țării rămâne una relativ mică – aproximativ jumătate față de media din UE din prezent. După Bulgaria, România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, remarcă publicația.

Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de comunicații la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde au studiat mulți politicieni și funcționari publici din România, a declarat că liderii români interpretează criza din Grecia ca un avertisment și că țara nu trebuie să intre zona euro până când nu se dezvoltă economic mai mult.

„Uniunea monetară este bună pentru țările care sunt foarte, foarte competitive”, a spus Bârgăoanu. „Una din cauzele profunde ale crizei este disparitatea competitivității. Este bine pentru Germania și o cămașă de forță pentru Grecia și sudul Europei. Noi nu suntem atât de competitivi și pregătiți să ne alăturăm acestui club de elită „, a mai spus Bargaoanu.

Cornel Ban, un expert de finanțe internaționale la Universitatea din Boston, care s-a născut și a crescut în România, a declarat că România urmează de multe ori exemplul Poloniei, o țară mai mare și mai bogată. El a spus că recentul scepticism al populației din Polonia privind aderarea la zona euro, după calvarul grecesc, face mai puțin probabilă aderarea prea curând a României la zona euro.

„Va fi foarte greu de explicat oamenilor, după criza din Grecia, care este costul aderării la zona euro”, a spus Ban, care a adăugat că o mulțime de oameni se uită la Grecia și se tem să nu ajungă în aceeași situație.

Unii observatori cred că o monedă comună poate fi un handicap, indiferent cât de mare este economia unei țări. Laureatul Premiului Nobel Paul Krugman, de exemplu, a subliniat că începând cu anul 2008, Finlanda, una dintre cele mai bogate națiuni din zona euro și un negociator dur cu Grecia, a întâmpinat greutăți economice mai mari decât vecinul său din afara zonei euro, Suedia, care are o economie similară.

Pentru moment, însă, Bargaoanu consideră că acest tip categoric de euro-scepticism este rar în rândul factorilor de decizie din România, chiar dacă aceasta poate fi în creștere printre românii obișnuiți.

Pe de o parte, România a supraviețuit austerității sub comunism. În anii ’80, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a forțat industria de stat să intensifice exporturile pentru a plăti datoriile externe. Aceste politici au dus la deficite interne masive în ce privește mărfurile alimentare și bunuri  de larg consum, ducând la un standard de trai scăzut. Ceaușescu a fost în cele din urmă singurul lider din blocul comunist care a fost executat de către proprii cetățeni.

Pe de altă parte, Ban susține că măsurile de austeritate impuse în România în 2010 i-ar putea face pe români să îi susțină pe greci.

El a reamintit că cea mai dramatică dintre aceste măsuri de austeritate a fost tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor. Măsurile i-au determinat pe mii de români să iasă în stradă în semn de protest, și în cele din urmă l-au forțat pe prim-ministrul Emil Boc să demisioneze în februarie 2012.

Ce spun românii care trăiesc în Spania și Italia, țări lovite de criză?

Începând din ianuarie 2014, românii au fost cel mai mare grup de străini care trăiesc în Spania și Italia, unde locuiesc peste 728.000 de români și respectiv un milion de români. Spania, în special, a suferit foarte mult din cauza politicilor de austeritate din zona euro. Rata șomajului din Spania este acum de 22,4 la sută, cea mai mică de după 2011, dar încă destul de mare pentru a oferi noului partid de stânga-populist Podemos o șansă la alegerile naționale viitoare.

Ban consideră că românii care trăiesc în țara de origine au auzit foarte multe despre austeritate de la rudele lor din Spania și Italia.

Familia lui Ban este un exemplu în acest sens, mai notează publicația. Fratele lui, Mihai, a lucrat ani de zile ca un șofer de camion în Spania înainte de a pleca în 2013, din cauza crizei din economie. Acum, aflat înapoi în România, lui Mihai nu-i place ideea că în România se întâmplă ca în Spania, ca să nu mai vorbim de Grecia. „Când Spania a trecut la moneda euro a fost o mare greșeală”, a spus el.

Pe de altă parte, jurnaliștii de la Huffington Post scriu că una din dovezile interdependenței României față de industria din Germania este participarea în creștere a industriei de automobile din Germania în firme din România. Daimler AG, de exemplu, care produce vehiculele Mercedes-Benz, a anunțat în aprilie extinderea fabricii sale din Sebeș, în România, ridicând numărul de angajați din fabrică până la 1.700 de salariați.

Jurnalistii Huffington Post mai scriu și că președintele Klaus Iohannis a făcut o prioritate din aderarea la spațiul Schengen, care include 26 de țări europene. Ei mai scriu că Iohannis este primul etnic german președinte al României și că Iohannis a făcut apel la Germania pentru sprijin la aderarea în spațiul Schengen.

Când va intra România în zona euro

Gândul a scris recent că Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), instituție care are mandatul de a menține stabilitatea prețurilor în zona euro, a evitat să dea un răspuns direct la întrebarea dacă vede o extindere a blocului monetar înainte de 2020, în contextul în care autoritățile de la București au înaintat termenul de 2019 pentru trecerea României la moneda unică europeană.

„Există proceduri pentru eligibilitatea unui stat de a fi membru al zonei euro. Există criterii pe care toate țările trebuie să le îndeplinească”, a spus Draghi, în cadrul unei conferințe de presă în care au fost prezentate deciziile de politică monetară luate de boardul instituției.