Iată ce s-a întâmplat cu comerțul de cereale în primele cinci luni ale lui 2020. Ce spunea ministrul Agriculturii în aprilie despre asta

În primele cinci luni ale anului în curs, țara noastră a exportat cereale în sumă de 1,138 miliarde de euro, cu 30,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2019.

Concret, exporturile de grâu şi meslin au totalizat 472,118 milioane de euro, reprezentând 41,4% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 592,457 milioane de euro (52% din total), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În intervalul amintit mai sus, în statele blocului comunitar (UE27) au fost exportate cereale în sumă de 272,7 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Spania (41 milioane de euro), Italia (37,7 milioane de euro) şi Franţa (36,7 milioane de euro).

Câte cereale am importat în primele cinci luni ale anului în curs

Aceleași date agregate de INS mai spun că importurile de cereale s-au cifrat la 298,3 milioane de euro (plus 70,2%), rezultând un excedent de 840 milioane de euro.

Cu privire la importurile din ţările UE, acestea au totalizat 281,2 milioane de euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 144 milioane de euro), Bulgaria (77,2 milioane de euro) şi Franţa (34,3 milioane de euro).

Estimările lui Oros din iulie cu privire la exporturile de grâu

În condițiile în care necesarul de grâu al României este de aproximativ 2,5 – 3 milioane de tone, iar producția estimată de Direcţiile Agricole Judeţene (DAJ) pentru acest an, înainte de recoltare, era de 5,4 milioane de tone, afirmația ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, de joi, 23 iulie 2020, de la Timișoara, și anume că am putea exporta grâu în marja a circa trei milioane de tone, ridică semne de întrebare cu privire la potențialul majorare a prețului pâinii.

La acea oră, ministrul de resort a precizat că exporturile de grâu care vor fi realizate în acest an nu vor afecta necesarul intern, chiar dacă producţia va fi mai mică din cauza secetei.

Conform spuselor lui Oros, din totalul celor 2.900.000 hectare însămânţate în toamnă, din care aproape 80% este grâu, mai bine de 1.200.000 hectare (40%) au fost afectate de secetă într-un grad mai mare de 30%.

Oros a fost „în luptă deschisă cu băieții deștepți din agricultură”

Decizia de interzicere a exporturilor de produse agroalimentare cuprinse în Anexa 2 a Ordonanței Militare 8 (OM8), revocată ulterior prin OM9, a fost luată, printre altele, și pentru a nu lăsa securitatea alimentară a României „la mâna câtorva traderi și mari fermieri”, declara ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Nechita-Adrian Oros, la finele unui briefing de presă care a avut loc joi, 23 aprilie 2020.

„(…) N-aș fi vrut să abordez în această perioadă acest subiect, dar am văzut în ultimele zile că primim lecții de la cei care au gestionat situația din agricultură multă vreme și au adus-o în acest stadiu în care să fie meteodependentă, adică dacă nu plouă să nu avem producții, iar securitatea alimentară a țării să stea la mâna câtorva traderi și mari fermieri. De aceea am fost nevoiți să luăm o măsură extremă, nemaiîntâlnită în această perioadă în Europa, să oprim exporturile la un moment dat”, a precizat Oros în conferința de presă de la sediul instituției.

Tot el a spus că Executivul de la București trebuia să fie convins că stocurile de cereale ajung până la noua recoltă (una mică, preconizată), astfel încât prin OM9 să fie revocată interdicția.

În data de 16 aprilie 2020, Ministrul de Interne, Marcel Vela, anunța că Ordonanța Militară 9 (OM9) elimină prevederile privind interzicerea exportului de cereale, prevăzute în Ordonanța Militară 8 (OM8).

În ciuda interdicțiilor impuse, în primele luni ale acestui an am exportat cu 30 de procente mai multe cereale decât în aceeași perioadă a lui 2019.