În 2015, vei cumpăra 4 kilograme de pește. ADEVĂRUL ÎNGRIJORĂTOR despre 500 de grame din totalul de pește pe care îl mănâncă, în medie, un român

Sectorul piscicol se zbate pe uscat, arată o simplă trecere în revistă a datelor deținute de patronatele din domeniu. Puținul pește consumat de români nici nu provine, de cele mai multe ori, din apele noastre: în proporție de 87%, este din import.

Așa ajung în magazine macroul, șprotul, codul și merlucius străin, pescuiți în special în Norvegia și în Spania, în condițiile în care patrimoniul de interes pescăresc al României se întinde pe aproape 500.000 de hectare la care se mai adaugă 66.000 de km de ape curgătoare și 25.000 de km de ape marine.

Există însă soluții care ar putea revigora segmentul piscicol și de acvacultură din România, este de părere Marian Cuzdrioreanu, președintele Ro-Fish (Asociația Procesatorilor, Importatorilior, Distribuitorilor și Comercianțelor de Pește din România).

„Pe primul loc ar fi reducerea fiscalității excesive, în frunte cu TVA. Este anormal ca un sfert din prețul mâncării, esențială vieții, să fie TVA. În Polonia este 5%, în Turcia este 1%”, a declarat pentru gândul Marian Cuzdrioreanu.

Aceasta nu este însă singura măsură care ar putea să salveze sectorul piscicol din România, spune el. Creditele cu dobândă mică, accesarea noului program UE care încurajează dezvoltarea acvaculturii și un fond de garantare a creditelor – inclusiv a cotei de participare proprii pentru accesarea fondurilor europene, ar putea să-i încurajeze la rândul lor pe cei care își desfășoară activitatea în acest domeniu, este de părere președintele Ro-Fish.

Cuzdrioreanu crede, totodată, că pentru susținerea acvaculturii ar trebui rezolvate titlurile de proprietate ale terenurilor fermelor piscicole și acordată o subvenție pe kilogramul de pește realizat de acestea. O altă măsură care ar putea să ajute sectorul ar fi, în opinia lui Cuzdrioareanu, reducerea masivă a impozitului pe construcțiile speciale, precum digurile, brajele sau construcțiile hidrotehnice.

Sectorul pescăresc din România, în cifre

Circa 4.000 de pescari, care au 2.321 de ambarcațiuni, pescuiesc pe Dunăre, în Deltă, în complexul lagunar Razim-Sinoe, pe râul Prut și pe unele dintre lacurile de acumulare.

Capturile sunt însă în scădere, ajungând de la 3.310 tone în 2008, la 2.626 de tone în 2012. Principalele specii capturate sunt carasul, plătica, scrumbia de Dunăre, crapul, babușca, somnul și șalăul.

În jur de 10.000 de tone de pește sunt obținute într-un an din acvacultură. Cele mai întâlnite specii sunt ciprinidele asiatice (precum amurul, novacul, sângerul au scoicarul) și crapul românesc. În pepiniere și crescătorii găsim însă și păstrăv, șalău, știucă, biban, somn și sturioni.

În total, 95.229 de hectare sunt utilizate pentru acvacultură, dintre care aproape 8.200 de hectare pentru pepiniere, iar restul pentru crescătorii, potrivit celor mai recente date ale Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA).

„În cadrul sectorului de acvacultură predominantă este activitatea de piscicultură în ape dulci, în timp ce cultivarea altor organisme acvatice de apă dulce (raci, scoici, plante acvatice) sau de apă marină este practic inexistentă”, se explică în „Strategia Națională a Sectorului Pescăresc 2014-2020”.

Aproape 4.000 de români lucrează pentru firme care își desfășoară activitatea în domeniul acvaculturii.