În prima săptămână după alegerea lui Dragnea șef la PSD, Guvernul le face primarilor un CADOU ELECTORAL de 2,7 miliarde de euro

La capitolul 13 din Ordonanța de Urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul în curs, Guvernul a introdus următoarea prevedere: „Se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în anexa 2/15/27 „Fișa Programului”, să suplimenteze creditele de angajament cu suma de 12.000.000 mii lei aferente programului bugetar cod 1284 „Programul Național de Dezvoltare Locală”, la capitolul 70.01 „Locuințe, servicii și dezvoltare publică”, titlul 51 Transferuri între unități ale administrației publice”.

Simplu spus: șefii autorităților locale din România pot angaja cheltuieli în valoare de 2,7 miliarde de euro în plus față de cele bugetate, facturile urmând să fie plătite atât anul acesta, cât și anul viitor.

Suma se află „în pixul” Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cel care va decide lista finală cu obiectivele de investiții care se finanțează, listă pe care ministerul ar urma să o facă publică pe site-ul instituției.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

Ministerul este condus de Sevil Shhaideh, o apropiată a lui Liviu Dragnea, care proaspăt uns șef al PSD face astfel un cadou electoral primarilor, motorul partidelor în campaniile electorale.

Pe lângă aceste majorări de cheltuieli prin creditele de angajament, autoritățile locale au primit deja, din sumele defalcate din TVA un miliarde de lei în plus la această rectificare, sumă în care cea mai mare pondere (64%) o are plata salariilor câștigate în instanță de personalul din unitățile de învățământ preuniversitar de stat  în procesele legate de tăierile din 2010, operate de Guvernul Boc.

În același timp, după primele opt luni ale acestui an, autoritățile locale au înregistrat un excedent bugetar de 1,66 miliarde lei.

Per total, autoritățile locale au la dispoziție în acest moment cel puțin 2,6 miliarde de lei în plus față de bugete, la care se adaugă limita maximă de 12 miliarde lei pentru pornirea lucrărilor de „locuință, servicii și dezvoltare publică”.

Astfel, în timp ce premierul Ponta critică public (pe contul oficial de Facebook) mesajul FMI privind nevoia unor reforme mai clare în companiile de stat și ridică semne de întrebare privind politica fiscală a Executivului în anul electoral 2016, dar mai ales în 2017, Ordonanța de Urgență privind rectificarea bugetului pe anul în curs crează premisele creșterii deficitului bugetar pe anul viitor (în condițiile în care creditele de angajament vor fi achitate în 2016) cu 2% din PIB, ceea ce, cumulat cu creșterea salariilor din Sănătate și Educație, echivalentul a 0,4% din PIB, duce la un deficit fiscal apropiat de pragul maxim de siguranță, de 3% din PIB, fără a mai luat în calcul efectele aplicării noului Cod Fiscal, de 2,2% din PIB.

Dacă se adaugă și un potențial impact de 2% datorat majorării tuturor salariilor din sistemul bugetar, prin noua lege a salarizării publice, rezultă un posibil deficit bugetar de 6,6% din PIB, respectiv de două ori peste pragul de alertă desemnat de Banca Națională a României (BNR) și de aproape patru ori mai mare decât cel de 1,7% din PIB pe care Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să îl respecte.De precizat că aceste calcule sunt făcute în acest moment în lipsa unei estimări concrete a Guvernului privind veniturile statului în 2016.

Ialomițianu: Este o „adevărată bombă”

Fostul ministru de Finanțe, liberalul  Gheorghe Ialomițianu susține că, dincolo de îngrijorările FMI și dincolo de modul în care s-a făcut rectificarea bugetară, cele 12 miliarde suplimentare de la Dezvoltare reprezintă o „adevărata bombă” pentru proiectul de buget pentru 2016.

„Dacă adăugăm această sarcină bugetară celorlalte promisiuni ale PSD pentru anul viitor, este ușor de estimat că România va depăși ținta de deficit ESA de 3% din PIB. Nu ar fi fost rău dacă acele credite bugetare se regăseau în finanțarea lucrărilor de infrasctructură de transport rutier, care ar fi sprijinit mediul de afaceri și pe exportatorii din România. Din păcate, sub Victor Ponta nu se deschid autostrăzi, ci se demolează”,  a declarat deputatul liberal.