Prima pagină » Economic » În România, 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare energetică. Cum se poate obține eficiență energetică pentru case, clădiri și rețele inteligente

În România, 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare energetică. Cum se poate obține eficiență energetică pentru case, clădiri și rețele inteligente

În România, 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare energetică. Cum se poate obține eficiență energetică pentru case, clădiri și rețele inteligente

Eficiența energetică este, pe lângă un scop asumat al autorităților, la nivel național și european, o decizie personală a celor care vor să facă economii, pe fondul creșterii facturilor, iar această tendință se observă în statistici. În acest context, pe fondul crizei care s-a accentuat de la jumătatea anului trecut, cele mai mari companii din domeniul producerii, distribuției, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe din România au aplicat, au obținut finanțare europeană și au lansat, miercuri, un proiect menit să crească nivelul de conștientizare a nevoii de asumare a acestei abordări, cu aplicare îndreptată spre autoritățile locale, dar și se identificare a unor concepte optime pentru proiecte punctuale.

Prețurile la energie sunt și vor rămâne mari comparativ cu anii trecuți, iar eficiența energetică rămâne singura cale pentru a rezolva această provocare, pe lângă dezideratele de a limita risipa și de a proteja planeta, dar și de a asigura securitatea energetică a românilor, a declarat Răzvan Nicolescu, președinte al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, partener în proiectul lansat, miercuri, de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

Proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente” – finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România” – are ca obiectiv pregătirea unui public cât mai larg pentru a adopta cele mai bune soluții care asigură confortul energetic, dar cu un consum mai mic de resurse.

Prin acest proiect, inițiatorii își propun să crească nivelul de conștientizare a risipei energetice și a impactului în buget, să demitizeze ideea că economia de energie înseamnă disconfort energetic și propune soluții la îndemână și soluții pe termen lung pentru gospodării, instituții și integrarea eficientă a energiei verzi în rețelele de distribuție

Conform inițiatorilor, eficiența energetică a devenit prioritară la nivel european, fiind introduse obligații de reducere a consumului la ore de vârf. Consumatorii din România s-au raliat la aceste ținte și au redus deja consumul anul trecut cu 9,3% la energia electrică iar la gazele naturale, consumul a scăzut cu 16%. Dar pentru ca aceste economii din segmentul casnic să nu fie temporare sau contextuale, este necesar să fie consolidate prin soluții sistemice în ceea ce privește eficiența energetică. Criza a demonstrat că reducerea consumului de energie prin eliminarea risipei este o resursă în sine.

Abordare integrată

„Am aplicat pentru finanțarea acestui proiect anul trecut, în plină criză energetică. Datele pe care am fundamentat activitățile arătau că România are un grad redus de eficiență în utilizarea resurselor de energie: o treime din gospodării în sărăcie energetică, aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri trebuie renovată până în 2050, iar rețeaua de distribuție trebuie modelată astfel încât să poată integra eficient valul de prosumatori și producători din surse regenerabile. Alături de inițiative publice, de un cadru legislativ coerent, de o bună coordonare și corelare a programelor care încurajează producția de energie verde cu investițiile necesare rețelelor pentru integrarea eficientă a acestora, este nevoie și de o modificare de comportament în viața de zi cu zi. Asocierea economiei la energie cu raționalizarea poate fi diminuată cu o bună și corectă informare a consumatorilor asupra soluțiilor de eliminare a risipei de energie fără a renunța la confort“, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE.

Planul proiectului ACUE include 10 evenimente dedicate consumatorilor casnici, instituțiilor publice și celor interesați să producă energie din surse regenerabile, care să poată fi integrate eficient în rețelele de distribuție, susținute de campanii de informare concentrate pe conștientizarea risipei de energie, pe soluțiile la îndemână privind reducerea consumului fără diminuarea confortului energetic.

„Este o realitate că țări europene care totalizează 80% din totalul consumului european de gaz natural în sectorul rezidențial au decis deja să interzică utilizarea gazului natural în noile clădiri, dacă noile clădiri nu sunt conectate la un sistem centralizat de furnizare a căldurii. Este o realitate că anul trecut s-au vândut și instalat în Europa peste 3 milioane de pompe de căldură. Este o realitate demonstrată că locuințele bine izolate termic pot utiliza doar o treime din energia utilizată de cele care nu sunt izolate, cu un efect major pe facturile plătite de oameni.  Este o realitate că avem nevoie să instalăm mult mai multe contoare inteligente. În general, îmbunătățirea cunoștințelor de management al energiei la care proiectul nostru își propune să contribuie reprezintă fundația pentru îmbunătățirea eficienței energetice”, a punctat Răzvan Nicolescu.

Nevoie acută de reabilitare energetică

Potrivit Daniele Dărăban, România va trebui să accelereze rata de renovare pentru a ajunge la standardele pe care Comisia Europeană le impune pentru 2050, dar, mai mult decât a o resimți drept o obligație, românii și doresc asta și conștientizează tot mai mult nevoia de a avea un consum eficient, implict case eficiente din punct de vedere energetic.

În acest sens, proiectul ACUE se dezvoltă pe piloni principali de acțiune cu accent pe sectorul rezidențial, instituțiile publice și integrarea eficientă a energiei regenerabile în rețelele de distribuție.

Conform ACUE, cel mai mare potențial de economisire se regăsește în clădiri, a căror izolare corespunzătoare poate aduce economii de până la 40-50% din consum, în funcție de tipul imobilului. În fiecare an, doar 1% din fondul de clădiri existent este supus renovărilor energetice. România se înscrie în această statistică, unde 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare termică, fiind construite înainte de 1980 și aproximativ 1,3% din blocuri sunt renovate anual.

În plus, clădirile publice sunt responsabile de aproximativ 40% din consumul de energie înregistrat la nivel național, conform statisticilor citate.

„Așadar, eficiența energetică în instituțiile publice este deosebit de importantă, iar prin acest proiect ACUE își propune să contribuie cu expertiză pentru ca autoritățile publice să poată alege cea mai bună soluție de eficientizare adaptată comunităților locale”, arată ACUE.

Sisteme inteligente de distribuție a energiei

Directorul executiv al ACUE a subliniat că sectorul distribuției va trebui să fie susținut prin investiții fără precedent în anii care vin, iar, per ansamblu, luând în considerare și producția și transporturile, suma investițiilor necesare în sectorul energetic ajunge la 22,6 miliarde de euro, cifră inclusă și în proiectul Strategiei naționale în domeniul energiei.

Potrivit reprezentanților ACUE, pe măsură ce apetența pentru integrarea resurselor de energie regenerabilă crește exponențial, este imperativ să avem rețele de distribuție eficiente, prin investiții care să asigure preluarea energiei curate dar care să și securizeze alimentarea clienților în perioadele de vârf de producție a energiei solare și eoliene.

„Energia verde trebuie să ajungă la clienții finali într-o manieră eficientă, sigură și în regim de continuitate în alimentare. Schimbarea mix-ului energetic la o configurație sustenabilă din punct de vedere climatic este o condiție necesară, dar nu suficientă. Suntem convinși că modul în care infrastructura se va adapta pentru a răspunde cerințelor de a transporta și distribui noi surse de energie, va dicta ritmul și direcția tranziției energetice”, a subliniat Livia Stan, Director politici publice și fonduri europene în cadrul grupului E.ON România.

ACUE este una dintre federațiile patronală reprezentative la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează un număr total de 22.500 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro și investiții totale, în perioada 2018-2022, de peste 13,5 miliarde de lei.

Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice este o organizație care își propune să ajute la o tranziție regională inteligentă către o economie sustenabilă și prietenoasă cu mediul înconjurător. Parteneriatul va contribui la promovarea de noi tehnologii și soluții inovatoare care să asigure o tranziție sustenabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic și creșterea nivelului de informare a publicului.

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele

Citește și