În sfârșit, avem PROIECTUL DE BUGET PE 2019. E primul an în care începe AJUSTAREA deficitului bugetar

Bugetul de stat pe 2019 este construit pe un deficit bugetar cash de 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, potrivit proiectului de buget afișat joi seara, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), pe site spre dezbatere publică.

Anul 2019 este „primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA fața de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale față de anul 2019″, scrie în proiectul privind situația economică.

Proiectul de buget pe 2019 este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,5% și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, conform raportului privind situația macroeconomică.

Rata anuală a inflației luată în calcul la stabilirea bugetului pentru acest an a fost de 2,8%, apropiat de nivelul de 2,9%, cât prognozează pentru finele acestui an Banca Națională a României.

„Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2019 de -2,55% (deficit bugetar – n.red.), iar în anul 2020 de -2,10%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 10,0% în anul 2019 și de 9,7 % în anul 2020. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2019, este de 40% din produsul intern brut”, arată proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Bugetul de stat se stabilește la venituri de 164,72 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 254,1 miliarde de lei credite de angajament și în sumă de 199,58 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 34,85 miliarde de lei, conform proiectului de Lege a bugetului de pe anul 2019.

Veniturile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri provin din:

– contribuțiile de asigurări sociale – 11,5% din PIB,

– TVA – 6,8%,

– accize – 3%,

– impozit pe salarii și pe venit – 2,3%.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, respectiv 35,9% din PIB. Cele mai mari cheltuieli sunt cu:

– asistența socială – estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB

– cheltuielile de personal – 102,5 miliarde lei (10% din PIB).

Din taxa pe valoarea adăugată (TVA) se alocă 13,39 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

a) 499,8 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;

b) 1,64 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București;

c) 300 de milioane de lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe astfel: 50% din sumă se repartizează în mod egal tuturor județelor, 15% din sumă direct proporțional cu lungimea drumurilor, 35% din sumă invers proporțional cu capacitatea financiară a județelor; repartizarea sumelor pe unități administrativ-teritoriale se face în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor;

d) 10,775 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică, (…), pentru municipiul Sibiu, pentru finanțarea cheltuielilor ocazionate de organizarea Summit-ului șefilor de stat sau de guvern, cu ocazia exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, și pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 26/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, potrivit anexei nr.7 și 7/01;

e) 178,6 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor învățământului particular și cel confesional, acreditate.

Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 164,727 miliarde lei și cheltuieli de 254,115 miliarde lei credite de angajament și 199,584 miliarde lei lei credite bugetare, cu un deficit de 34,856 miliarde lei.

PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflație medie anuală de 2,8% și o creștere economică de 5,5%.

Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB).

Numărul șomerilor este estimat la 287.000 de persoane, iar câștigul salarial mediu net lunar 3.085 lei.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referință se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere față de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

În anul 2019, cheltuielile destinate investițiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB.

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei și au o pondere în PIB de 1,3%.

În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II de pensii sunt de 8,6 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creștere cu 1,8 miliarde lei față de cele efectuate în anul 2018; din această creștere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

Proiectul de buget prevede creșteri de alocări ce ajung, pentru unele instituții, și la 188%, dar o serie de ministere au prevăzute în acest an sume mai mici decât anul trecut.

Bugete cu minus au Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

Bugetele ministerelor și instituțiilor statului sunt, conform proiectului:

– Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creștere de 21,5%

– Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creștere 15%

– Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creștere 183%

– Ministerul Apărării Națonale – 18,1 miliarde lei, creștere 6,6%

– Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creștere 2,1%

– Ministerul Educației – 30,8 miliarde lei, crestere 46,7%

–Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creștere 54,9%

–Ministerul Sănătății – 9,4 miliarde lei, creștere 64,6%

–Ministerul Finanțelor – 5,4 miliarde lei, creștere 10,3%

– Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creștere 162%

–Ministerul Cercetării și Inovării – 1,7 miliarde lei, creștere 27%

– Ministerul Tineretului și Sportului – 658 milioane lei, creștere 95%

–Ministerul Justiției – 4,2 miliarde lei, creștere 6,4%

– Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creștere 27%

– Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creștere 29%

– Ministerul Apelor și Pădurilor – 605 milioane lei, creștere 49%

– Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creștere 45%

– Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creștere 3,1%

– Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creștere 3,1%

– Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creștere 32%

–Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creștere 16%

– Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creștere 27%

– Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

– Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională – 261 milioane lei, minus 20%

– Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

–Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

– Senat – 210 milioane lei, creștere 9,3%

– Camera Deputaților – 446 milioane lei, creștere 9,7%

– SRI – 2,4 miliarde lei, creștere 4,8%

– Serviciul Telecomunicații Speciale – 604 milioane lei, creștere 69%

– SPP – 233 milioane lei, creștere 20%

–SIE – 309 milioane lei, creștere 8,5%

– Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creștere 64,8%

– Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creștere 163%

–Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creștere 24%

– ANSVSA – 890 milioane lei, creștere 8%

– Inspecția Judiciară – 53 milioane lei

– Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creștere 64%

– Consilul Economic și Social – 29,6 milioane lei,creștere 338%

–Academia Română, 334 milioane lei, creștere 7,3%

– Consiliul Concurenței – 75 milioane lei, creștere 42%

– Înalta Curete de Casație și Justiție – 150 milioane lei, creștere 13%

– Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creștere 5,6%

– Curtea Constituțională – 30 milioane lei, creștere 30%

– Autoritatea Națională pentru Restituirea proprietăților – 21 milioane lei, creștere 48%

– Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creștere 1,7%

– Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creștere 31%

– Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creștere 28%

– Agenția Națională pentru Integritate – 22 milioane lei, creștere 15,6%

– Administrația Prezidențială – 55 milioane lei, creștere 4,1%

– Consilul Național al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creștere 18%

– Oficul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creștere 11,9%

– Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creștere 22%

– Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – 18,2 milioane lei, creștere 7,3%

– Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creștere 12%

– Oficiul Registrul Național al Informațiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creștere 12%

– Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creștere 26%

– Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 12,7 milioane lei, creștere 8,7%

– Academia Română – 10,6 milioane lei, creștere 5,1%

– Secretariatul de stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creștere 16,5%

– Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creștere 5,1%

– Agerpres – 22 milioane lei, creștere 10,6%

Instituțiile publice vor trebui să informeze Finanțele câți angajați au și care sunt salariile acestora, în prima lună după ce va fi adoptat proiectul de buget pentru 2019, reiese din proiectul publicat joi seara.

„Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat au obligația să transmită Ministerului Finanțelor Publice detalierea în structură, pe funcții, a numărului maxim de posturi finanțat în condițiile legii și salariul mediu de bază pe funcții din anul 2019, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,” se precizează în proiectul de buget pentru 2019.

În plus, prin hotărâri ale Guvernului vor putea fi alocate, temporar, sume din veniturile din privatizare în lei și în valută, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului și contul curent în valută al MFP deschis la Banca Națională a României, pentru plățile aferente cererilor de rambursare/cererilor de plată pentru cheltuielile eligibile rambursabile din fonduri europene.

Aceste sume vor fi alocate către ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management.