Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Stanford din California, din cauza încălzirii globale discrepanța dintre cele mai sărace și cele mai bogate țări este cu aproximativ 25% mai mare.
Țările africane în latitudinile tropicale au fost cel mai grav afectate, PIB-ul pe cap de locuitor din Mauritania și Niger fiind cu peste 40% mai mic, din cauza creșterii a încălzirii globale.
India, despre care Fondul Monetar Internațional (FMI) spune că va deveni cea de-a cincea economie mondială în acest an, a avut un PIB pe cap de locuitor cu 31% mai mic în 2010, din cauza încălzirii globale. iar PIB-ul Braziliei, a 9-a economie mondială, cu 25%.
Pe de altă parte, potrivit studiului publicat în Proceedings of the Journal of the National Academy of Sciences, încălzirea globală a contribuit la PIB-ul pe cap de locuitor al câtorva state bogate, printre care se numără și unii dintre cei mai mari generatori de gaze cu efect de seră din lume.
Co-autorul profesorul Marshall Burke, de la Departamentul de Științe Earth System Science de la Universitatea Stanford, a petrecut mai mulți ani analizând legătura dintre temperatură și fluctuațiile economice în 165 de țări, între anii 1961 și 2010.
Studiul a utilizat mai mult de 20 de modele climatice pentru a determina cât de mult au afectat schimbările climatice temperatura țărilor, iar apoi a calculat 20.000 de versiuni ale ritmului anual de creștere, dacă nu ar fi existat fluctuații în temperatură.
Profesorul Burke a demonstrat că încălzirea globală a accelerat în țările răcoroase, pe parcusul anilor mai călduroși, în timp ce în țările calde a încetinit.
„Datele istorice arată că, în mod clar, culturile sunt mai productive, oamenii sunt mai sănătoși și suntem mai productivi la locul de muncă când temperaturile nu sunt nici prea calde, nici prea reci”, a spus el.
Cercetătorii spun că, deși există o anumită incertitudine în ceea ce privește beneficiile pe care țările mai reci și mai bogate le au, impactul asupra țărilor mai calde de-a lungul istoriei a fost neechivoc. Dacă cercetătorii ar fi luat în considerare fenomenul de încălzire globală încă de la începutul Revoluției Industriale, efectele observate ar fi fost mult mai mari.
„Rezultatele acestui studiu sunt în concordanță cu ceea ce a fost cunoscut de ani de zile, că schimbările climatice acționează ca un multiplicator de amenințări, profită de vulnerabilitățile existente și le înrăutățește”, spune Happy Khambule, consilier politic la Greenpeace Africa. „Acest lucru înseamnă că cei mai săraci și cei mai vulnerabili sunt cei mai afectați de schimbările climetice, iar țările în curs de dezvoltare trebuie să facă față impactului din ce în ce mai puternic al climei, în detrimentul propriei dezvoltări”.
Khambule a spus că impactul asupra Mozambicului este clar după pagubele produse de ciclonul Kenneth, care a provocat mai mult de 40 de decese pe 25 aprilie. În martie, mai mult de 900 de persoane au decedat în Mozambic, Malawi și Zimbabwe din cauza ciclonului Idai. Dar chiar și Africa de Sud, care beneficiază de o infrastructură mai sofisticată, s-a confruntat cu evenimente meteorologice extreme precum criza de apă Ziua Zero din 2018 și inundațiile recente din Kwa-Zulu Natal.
Potrivit studiului, între 1961 și 2010 toate cele 18 țări ale căror emisii istorice totale sunt mai mici de 10 tone de CO2 pe cap de locuitor au suferit un impact negativ din cauza încălzirii globale, cu o reducere a PIB-ului pe cap de locuitor de 27%.
În schimb, 14 din cele 19 țări ale căror emisii cumulate depășesc 300 de tone de CO2 pe cap de locuitor, au beneficiat de încălzirea globală, cu o contribuție medie la PIB pe cap de locuitor de 13%.
Solomon Hsiang, profesor de politică publică la UC Berkeley, afirmă că, deși impactul încălzirii globale asupra țărilor mai sărace și mai calde este unul cert, impactul negativ se resimte și în țările mai bogate . De asemenea, este mai puțin clar modul în care țările din latitudinile mijlocii, inclusiv în SUA, China și Japonia au fost afectate de creșterea încălzirii globale.
„Pe termen lung, schimbările climatice nu sunt de folos nimănui”, a precizat Khambule. „Dacă vom continua, ne vom confrunta cu schimbări climatice majore. Este esențial ca cei mai mari emițători din lume să-și reducă emisiile de CO2 cu cât mai repede cu putință”.