Indicele ROBOR la 3 luni și la 6 luni au urcat miercuri, în ziua în care începe să se aplice decizia Băncii Naționale a României de creștere a ratei dobânzii de politică monetară.
Potrivit datelor statistice ale BNR, ROBOR la 3 luni a crescut la 4,68% miercuri, față de 4,62, marți, iar indicele la 6 luni a ajuns 4,78, de la 4,7%, din ziua când Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 2,5% pe an, începând de miercuri, 6 aprilie.
Este cel mai înalt nivel din 10 iunie 2013, când ROBOR la 3 luni era 4,71%, respectiv din 9 iulie 2013, când ROBOR la 6 luni era 4,8%.
La fel s-a întâmplat și la creșterea anterioară a dobânzii-cheie. Mai concret, Consiliul de Administrație al BNR a decis, în 9 februarie, în unanimitate, ca, începând din 10 februarie, rata dobânzii de politică monetară să fie majorată la nivelul de 2,5%, de la 2%, și în acea zi, 10 februarie, indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 3,53%, în creștere de la 3,29%, în ziua precedentă, un nivel maxim în ultimii opt ani.
În funcţie de ROBOR la e luni se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, iar cel la 6 luni, în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC). În mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019, cea care a modificat modul de calcul al ratei pentru creditele în lei cu dobândă variabilă. Prin aceasta se stabilește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare. Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) este acum de 1,17% pe an, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,08%.
Conducerea băncii centrale a decis marți și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,5% pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, de la 1,5% pe an, tot din 6 aprilie.
CA al BNR a hotărât, de asemenea, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, potrivit BNR.