Industria auto trece prin cea mai importantă schimbare, trecerea la motorul electric
Impulsul companiilor din industria auto este alimentat și de noile reguli ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi. Din cauza poluării abundente, se preconizează că până în 2040, mai mult de jumătate din totalul mașinilor noi din întreaga lume vor fi alimentate numai pe baterii, însă ne putem aștepta la o schimbare mult mai rapidă.
Cum a început totul?
Primul automobil electric a fost conceput la sfârșitul anilor 1800 și începutul anilor 1900. În 1899 și 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de mașini. Producția de automobile electrice a atins punctul culminant în 1912, iar până în 1920 producătorii au reputat mai multe succese. Dar până în 1935 apetitul pentru mașinile electrice scăzuse în mod dramatic, pe fondul ascensiunii motorului cu ardere internă.
Zeci de ani mai târziu, progresele tehnologice și preocupările legate de mediul înconjurător au stimulat treptat renașterea mașinilor electrice. În Romania, autoturismele „verzi” (electrice și hibride) au înregistrat o creștere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unități, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017. Potrivit unui studiu realizat de E.ON și Kantar EMND din 2018, românii sunt cei mai interesați est-europeni să cumpere mașini electrice, iar patru din zece români care erau în căutarea unei mașini noi, erau interesați de una electrică.
Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziționa mașini electrice pentru o sumă mai mică, cu ajutorul eco-voucher-ului de aproximativ 10.000 de euro.
Conform studiului realizat de EV Volumes, livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane ușoare în SUA și Canada și vehicule utilitare ușoare în Europa și China au ajuns la 2,1 milioane de unități în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piața mondială a vehiculelor ușoare a fost de 3,8% în decembrie și de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) și 31% hibride plug-in (PHEV).
Cea mai mare contribuție la creșterea vânzărilor de vehicule electrice și hibride a fost în China, unde vânzările au crescut cu peste 500.000 de unități, la 1,2 milioane în 2018. China a reprezentat 56% din toate vânzările de automobile plug-in.
În ceea ce privește vânzările din Statele Unite, acestea au crescut cu 79%, iar mult așteptatul model Tesla-3 a contribuit cu 138.000 de unități, în a doua jumătate a anului 2018.
În primul semetru din anul 2018, vânzările de la nivelul european de mașini electrice (BEV) și mașini hibrid ce pot fi încărcate și la priză (PHEV) au fost cu 42% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Topul vânzărilor este condus de țările nord-europene, liderul fiind Norvegia, unde 40% din vânzările de mașini noi au fost plug-in-uri în 2018. Islanda este pe locul doi cu 17,5%, iar Suedia pe locul trei cu 7,2%.
Din ce în ce mai mulți producători de automobile la nivel mondial decid să investească în fabricarea de mașini electrice în anul 2019. Producătorii germani de automobile vor să investească aproape 60 de miliarde de euro, în următorii trei ani, în mașini electrice și automate, iar gama de modele de automobile electrice produse în Germania se va tripla în următorii trei ani, ajungând la aproximativ 100 de modele.
Până în 2028, Volkswagen planifică să lanseze până la 70 de modele noi de mașini electrice, dorind să ajungă în fruntea industriei auto cu emisii zero. Compania auto a decis să reducă numărul de locuri de muncă pentru a crește producția de mașini electrice, ce necesită o cantitate de muncă mai redusă. În 2020, Volkswagen se pregătește să lanseze o nouă mașină electrică compactă, cunoscută sub numele de ID, ca parte a unui plan ce urmărește fabricarea a 22 milioane de mașini electrice până în 2028. Până în 2050, Grupul Volkswagen își propune să genereze zero emisii de Co2 și să producă aproximativ 70 de modele de mașini complet electrice, în urma unei investiții de 30 miliarde de lei.
BMW și Mercedes au format un parteneriat strategic axat pe producere unei mașini electrice automatizată și autonomă. De asemenea, Ford și Volkswagen au anunțat un plan în ianuarie 2019 pentru a construi autovehicule electrice împreună. Companiile au convenit să „investigheze ” modul în care acestea pot lucra împreună pentru a dezvolta vehiculele următoarei generație.
Și în Romania, un grup de întreprinzători din Maramureș au lansat în 2018 proiectul cele mai ieftine mașini electrice „Made in Romania”, automobilele GTG urmând sa fie asamblate la Baia Mare și vândute la un preț care pornește de la 13.700 de euro, noile automobile asigurând o autonomie de o zi în traficul din oraș.
Proiectul întreprinzătorilor din Maramureș se ridică la 1,5 milioane de euro, din care 74% din fonduri europene și restul din fonduri proprii. Mașinile au o viteză maximă de 55-60 km/h, iar încărcarea se face la o priză de 16 amperi. Bateriile folosite sunt cu Pb-Gel, cele mai ieftine, cu o durată de viață de peste cinci ani și cu care se pot parcurge între 50.000 și 60.000 de km. Dezavantajul acestor baterii este că nu dispun de încărcare rapidă, însă producătorii vor să doteze mașinile, opțional, și cu baterii cu litiu, care se încarcă rapid.
Un domeniu conex în plină dezvoltare este cel al stațiilor de încărcare. Numărul vehiculelor electrice din spațiul est-european este în creștere, iar investitori mari din energie precum CEZ din Republica Cehă și MOL din Ungaria intenționează să își extindă rețelele de stații de încărcare rapidă și în alte regiune în care operează deja, printre care și în România.
Astfel că, CEZ se va concentra pe piața internă înainte de a se extinde în țările în care operează deja, inclusiv în România, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, în timp ce compania de petrol și gaze MOL vrea să investească până la 30 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2020, pentru a construi o rețea de până la 700 stații de încărcare în România, Ungaria, Croația, Slovenia, Slovacia și Republica Cehă.
Compania MOL, împreuna cu E.ON din Germania, HEP din Croația, Petrol din Slovenia, BMW și divizia maghiară a Nissan fac parte dintr-un proiect subvenționat de UE pentru construcția a 252 stații de încărcare rapide și ultra-rapide în România,Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația și Slovenia.
Până la sfârșitul anului 2020, compania europeană de energie Ionity vrea să instaleze în Europa 400 de unități de încărcare pentru mașinile electrice, fiecare stație având 6 stații de încărcare. Până în prezent, Ionity a instalat 63 de stații de încărcare electrice, iar 53 dintre ele sunt în construcție.
De asemenea, și companiile mai mici de energie, precum Greenway din Polonia vor să utilizeze subvențiile UE pentru a se extinde si pentru a câștiga din cota de piață. Compania Greenway intenționează să aibă în Polonia, până în 2020, 630 stații de încărcare, alături de alte 230 în Slovacia și în alte state din regiune. Greenway a început din 2015 să instaleze stații de încărcare pentru mașinile electrice.
În România, primăria din Cluj-Napoca a înființat, în 2018, trei stații de încărcare pentru mașini electrice, situate din parcări publice din zona centrală a municipiului, investiția a depășind 330.000 de lei.
În 2019, Porsche România a instalat peste 24 de stații de încărcare cu 75 kW și peste 13 cu 75-150 kW și plănuiește ca până în 2020, să instaleze minim 29 de stații de încărcare cu 75kw, iar până în 2021, minim 11 stații de încărcare cu 75 kw. În total, din anul 2019 până în 2021, compania își propune să instaleze peste 77 de stații de încărcare rapidă.
Compania de energie Enel X România, companie membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, plănuiește să lanseze cel mai mare plan de dezvoltare de infrastructură pentru mobilitatea electrică din țară. Compania vrea să instaleze aproximativ 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile României, în perioada 2019-2023, în urma unor investiții totale de până la 20 de milioane de euro și vor fi instalate aproximativ 300 de puncte de încărcare în orașele București, Timișoara și Constanța, cu putere de încărcare de 22 kW (Quick), 50 kW (Fast) și peste 150 kW (Ultrafast). Până în 2020, compania NEXT-E își propune să instaleze, în România, 40 de stații de încărcare rapidă și ultra-rapidă pentru autovehiculele electrice, dintre care 19 de către E.ON , iar 21 de către MOL România.
În plus, UE va permite acordarea de ajutoare de stat pentru cercetare în domeniul bateriilor pentru autovehicule electrice și va oferi miliarde de euro drept co-finanțare companiilor dispuse să construiască fabrici gigant de baterii.
Companiile auto europene au decis să producă un număr mai mare de mașini electrice deoarece Uniunea Europeană a stabilit obiective clare pentru îmbunatatirea calității aerului și a decis să impună din 2030 reduceri de emisii de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi imatriculate.
Astfel că, autoturismele noi vor trebui să emită din 2030, în medie, cu 37,5 % mai puțin CO2, iar camionetele noi, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin Co2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Emisiile de CO2 pentru camionetele noi vor trebui să fie cu 15 % mai scăzute în 2025 și cu 31 % mai scăzute în 2030.
De asemenea, UE stabilit noi standarde stricte de emisii de dioxid de CO2 pentru autoturisme și vechicule utiltare ușoare, respectiv pentru autoturisme și camionete. Scopul regulamentului este să garanteze că, din 2030, Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. Acestea sunt obiectivele privind întregului parc de vehicule de la nivelul UE.