ING: Îmbunătățirea situației pe piețele financiare poate face România mai reticentă la cerințele FMI

Îmbunătățirea perspectivelor pe termen scurt pentru leu și costurile de împrumut ale statului ar putea face Guvernul mai puțin dispus să se conformeze cererilor de reforme dificile din partea FMI, situație care poate complica negocierile pentru un nou acord de împrumut, potrivit unei analize ING.

Leul s-a apreciat cu 1% joi, o variație puternică pentru moneda locală, iar emisiunile de obligațiuni de joi ale Ministerului de Finanțe au înregistrat o creștere semnificativă a cererii, care a condus la întreruperea trendului de majorare a randamentelor, înregistrat începând din mai.

Scena politică foarte volatilă, tensiunile dintre alianța USL (câștigătoare în alegeri) și președintele Traian Băsescu (care va nominaliza în curând candidatul pentru postul de premier), precum și negocierile cu FMI pentru un nou acord stand-by reprezintă importante obstacole pe termen scurt pentru România, dar condițiile de lichiditate substanțială la nivel global par să ajute investitorii să privească peste aceste posibile piedici, se arată în analiza ING.

POLITICĂ Emil Hurezeanu a primit aviz FAVORABIL/ Cu 32 de voturi „pentru” și 22, „împotrivă”, liberalii vor avea ministru la EXTERNE

16:51

ENERGIE Sebastian Burduja, despre evaluarea acordului E.ON – MVM: „E o chestiune de luni de zile / Întotdeauna vom pune pe primul loc securitatea națională”

16:46

„Recentele evoluții vor atrage probabil atenția (investitorilor – n.r.), care ar putea alimenta dinamica pozitivă a leului și datoriei interne. Ministerul Finanțelor a arătat că preferă să folosească această cerere mai puternică pentru emisiuni mai mari de obligațiuni decât să împingă rapid în jos costurile de împrumut. Considerăm că această abordare, de a reduce treptat randamentele, ar trebui să atragă mai mult capital”, notează analiștii grupului bancar.

Chiar dacă situația pe termen scurt a devenit bună pentru leu și datoria României, perspectivele monedei pentru anul următor rămân complicate, arată ING.

„Chiar dacă ieșirile de capital înregistrate pe piața locală în acest an (circa 1,5 miliarde de euro) revin în curând, suma ar fi circa jumătate din cât pare să fi cheltuit Banca Națională a României pentru a opri deprecierea leului”, potrivit ING.

Leul a pierdut, chiar și în aceste condiții, circa 3% de la începutul anului.

În privința impactului pozitiv al evoluției leului asupra altor probleme cheie, analiștii băncii consideră că ar fi chiar și mai dificil pentru președintele Băsescu să „zgâlțâie barca politică ignorând cererea alianței majoritare pentru renominalizarea ca premier a lui Ponta”.

Evoluția pozitivă a piețelor financiare ar putea, de asemenea, face Guvernul mai puțin dispus să respecte cerințele pentru reforme dure venite din partea FMI, situație care ar putea complica negocierile pentru un nou acord stand-by.

Ministerul Finanțelor Publice a redeschis joi două emisiuni cu scadențe pe doi ani și, respectiv, cinci ani, prin care a atras în total 2,07 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decât a anunțat inițial că urmărește, la costuri în scădere ușoară.

În sesiunea de joi, jucătorii străini au arăta un interes semnificativ pentru moneda națională, cursul coborând sub 4,49 lei/euro. Potivit dealerilor, piața este optimistă, iar jucătorii mizează pe stabilitate politică și încheierea unui nou acord cu FMI.

Ministerul Finanțelor a împrumutat în total în acest an 53,67 miliarde lei din piața locală. La această sumă se adaugă emisiuni în valută de 3 miliarde euro și 2,25 miliarde dolari.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Banca Națională a României a anunțat, vineri, un curs de referință în scădere la 4,4747 lei/euro, cel mai redus nivel pentru ultimele trei luni, aprecierea leului fiind susținută încă din ședința anterioară de ordine de vânzare de euro plasate de jucători străini. O paritate oficială mai redusă decât cea de vineri a fost publicată de banca centrală la 7 septembrie, când euro a fost la 4,4741 lei.

Rata afișată vineri este, totodată, cu 3,28 bani sub cea de joi, de 4,5075 lei/euro.

Leul este încă pe minus în raport cu euro de la începutul anului, paritatea oficială fiind cu 3,6% mai sus față de nivelul de la închiderea anului trecut, de 4,3197 lei/euro.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. România nu a accesat fonduri prin acest acord, care urmează să se încheie anul următor.