Injecţia de lichiditate în economie trebuie să continue. Menţinerea ritmul investiţiilor este importantă

Potrivit spuselor ministrului Finanțelor Publice, Florin Cîțu, este de-o importanță deosebită continuarea injecţiei de lichiditate în economie pentru a menţine ritmul investiţiilor, pentru a păstra locurile de muncă şi pentru a păstra profitabilitatea companiilor în condiţii de criza globală.

Vineri, 14 august 2020, la orele serii, era aprobată rectificarea bugetară pentru 2020, fiind considerată una normală faţă de rectificarea din luna aprilie, care a fost realizată într-o situaţie de criză.

„În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată rectificarea bugetară pentru 2020. Eu zic că este o rectificare bugetară normală. Da, am avut o rectificare bugetară în prima parte anului, în aprilie, dar a fost o rectificare într-o situaţie dificilă, complicată, într-o situaţie de criză.

Acum facem o rectificare după ce avem execuţia bugetară la șase luni şi ştim cum stă economia. Astăzi am văzut şi care sunt datele macro pentru primul semestru, deci avem mai multe informaţii şi de aceea zic că este o rectificare bugetară, una normală pe care o facem în fiecare an. Şi la această rectificare bugetară am luat în calcul câteva elemente”, a precizat Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres.

El a subliniat că România a fost afectată de criză, dar într-o măsură mult mai mică, dacă ar fi să se facă o comparație cu restul economiilor din Uniunea Europeană.

În primul semestru, economia a scăzut

Același ministru de Finanțe a adăugat că, față de semestrul I al lui 2019, în primele șase luni ale anului în curs, economia a scăzut cu 3,9%.

„Este clar că estimările noastre sunt confirmate de ceea ce se întâmplă în economia reală. De aceea, această rectificare bugetară vine să aloce resurse pentru programele pe care le-am aprobat în prima parte a anului, programe care au ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă, creşterea economiei şi investiţiile”, a susţinut şeful de la Finanţe.

El a adăugat că s-a plecat de la o estimare a contracţiei economice în acest an cu 3,8%, ceea ce reprezintă o înrăutăţire cu două puncte procentuale a prognozei făcute în luna aprilie.

„Sunt exact două puncte procentuale pe care economia le-a pierdut pentru două luni în care a fost închisă din cauza crizei de coronavirus. Asta înseamnă că şi PIB-ul nominal a scăzut de la rectificarea iniţială de la 1,82 miliarde, la 1,58 miliarde acum.

Bineînţeles că aceste scăderi a PIB-ului nominal şi a dinamicii economiei nu pot rămâne fără efect: pe partea de venituri avem o scădere a veniturilor din economie la această rectificare cu 7,8 miliarde de lei, o influenţă negativă a veniturilor, iar pe partea de cheltuieli, influenţa este de 18,13 miliarde de lei, deci cresc cheltuielile cu 18 miliarde de lei pe sold”, a adăugat oficialul guvernamental.

Cu cât va crește deficitul bugetar consolidat

Cu privire la deficitul bugetar general consolidat, acesta va creşte în sumă absolută de la 73,4 miliarde la 90,9 miliarde, însemnând 8,6% din PIB.

„Rămânem cu o estimare de PIB sub estimările Comisiei şi ale altor instituţii internaţionale, dar impactul în deficit vine în special din scăderea de venituri din economie datorită crizei economice şi datorită creşterii cheltuielilor pentru a menţine economia pe o traiectorie crescătoare”.

„Condiţiile Tratatului de la Maastricht arată că România trebuie să respecte o datorie publică de 60% pentru a intra în zona euro. Suntem departe de acest plafon. În acest an, bineînţeles, datoria publică va fluctua, sper ca în a doua parte a anului să avem o îmbunătăţire a dinamicii, dar costul finanţării a scăzut în fiecare lună pentru România, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.

„Ne-am finanţat la costuri mult mai mici decât se finanţa Partidul Social Democrat anul trecut, când avea creştere economică. Iar dobânzile au scăzut în piaţă lună de la lună, a scăzut şi inflaţia, am avut economii faţă de anii precedenţi la costurile cu dobânzile”, a explicat Florin Cîţu.

Cinci miliarde de lei, fond de rezervă în cazul absenței fondurilor europene

Nu în ultimul rând, șeful Finanţelor a subliniat că MFP a alocat în cadrul rectificării bugetare suma de cinci miliarde de lei ca un fond de rezervă în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

„Avem o sumă de 8,6 miliarde de lei pe sold pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile. Aici 5 miliarde sunt la Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale şi am să explic ce se întâmplă aici: avem asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare ale fondurilor europene. Deci este un buffer pe care îl construim, în cazul în care nu există fonduri europene facem plata din acest cont şi apoi se realimentează”, a mai precizat ministrul de resort.

Florin Cîțu a reamintit că efortul bugetar pentru majorarea alocaţiilor se ridică la circa 600 de milioane de lei, iar cel pentru majorarea pensiilor de aproape 4 miliarde de lei în plus la bugetul pensiilor.

Aviz consultativ al CES

Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, vineri, 14 august, într- o conferinţă de presă care a avut loc în judeţul Dolj, despre faptul că Executivul nu are avizul Consiliului Economic şi Social (CES) pentru rectificarea bugetară.

Șeful Guvernului a răspuns că a fost convocat Consiliul Economic şi Social pentru avizul asupra rectificării bugetare, iar proiectul de ordonanţă a fost transmis şi către Consiliul Legislativ.

„Consiliul Economic şi Social a fost convocat pentru a da avizul. Avizul CES e unul consultativ, noi ne-am îndeplinit obligaţia legală de a transmite proiectul de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetară către Consiliul Economic şi Social.

De asemenea, am transmis şi către Consiliul Legislativ. Dacă avem îndeplinite condiţiile, vom adopta rectificarea bugetară”, a conchis Orban pe acest subiect.