Inteligența Artificială, următoarea mare afacere. Piață de 60 miliarde de dolari până în anul 2025

Aproximativ 75% dintre dispozitivele electronice pe care le folosim, dispun de o formă sau alta de inteligență artificială. Sistemele autonome pot reduce sau elimina necesitatea implicării umane în anumite sarcini. Instrumentele de artificial narrow intelligence (ANI), însemnând inteligență artificială restrânsă – spre exemplu, motoarele de căutare și „agenții” digitali precum Siri, Alexa și Cortana – sunt încă departe de atingerea obiectivului artificial general intelligence (AGI), o formă de inteligență artificială mult mai apropiată de cea umană. Cu toate acestea, inteligența artificială „restrânsă” devine din ce în ce mai puternică, datorită dezvoltării proceselor de învățare ale mașinăriilor și procesării limbajului natural, precum și progreselor în domeniul științei materialelor, al rețelelor, al stocării energiei și al capacităților hardware.

ANI este inteligența artificială care egalează sau depășește abilitățile sau eficiența oamenilor, însă doar în cazul anumitor sarcini specifice. De ani de zile, diverse instrumente și sisteme efectuează sarcini repetitive, precum activitățile de asamblare din fabrici. Astăzi, aceste instrumente evoluează rapid, scopul final fiind acela de a dobândi trăsături umane, precum logică, rațiune, creativitate. Dispozitivele inteligente, conectate în rețea, echipate cu software, mașinile, asistenții digitali și platforme precum Google și Facebook, realizează sarcini extrem de complexe. Sistemele care stau la baza piețelor financiare mondiale de astăzi, a multor întreprinderi sau operațiuni medicale, energetice și industriale, depind de inteligența artificială, într-o formă sau alta.

La începutul anului trecut, 24 de state membre ale Uniunii Europene au semnat, la Bruxelles, o declarație de cooperare în domeniul inteligenței artificiale, în încercarea de a ține pasul cu investițiile făcute de SUA și Asia. Inițial, România s-a numart printre foarte puținele state membre (alături de Cipru, Grecia și Croația) care au refuzat sau au amânat o cooperare în acest sens. Ulterior, guvernul României a adoptat un Memorandum privind aprobarea semnării de către România a declarațiilor propuse de către Comisia Europeană, privind cooperarea în privința inteligenței artificiale și lansarea radarului privind inovarea și dezvoltarea tehnologiei blockchain, la nivel european.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Importanța dezvoltării acestei ramuri a digitalului la nivel național acoperă o sferă largă de potențiale avantaje. Orice investiție în AI are efecte măsurabile asupra economiei. Spre exemplu, România ar putea avea o abordare prin intermediul căreia să exploateze potențialul acestor tehnologii în scopul recuperării unor decalaje economice, față de țările vestice. Acest fapt presupune aplicarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală, cu accent asupra infrastructurii de comunicații, gradului de conectare a gospodăriilor la internet si educarea digitală a populației.

Cu toate acestea, la nivel național, implementarea inteligenței artificiale este încă în fază incipientă, manifestându-se timid la nivelul anumitor companii, sub diverse forme.

În presa internațională au circulat numeroase articole cu privire la impactul inteligenței artificiale în contextul economic actual. Multe dintre acestea au adus laude țării noastre, în urma rezultatelor start-up-urilor de AI pornite în România, cel mai relevant fiind UiPath, primul unicorn românesc, care s-a extins la nivelul a numeroase țări și, în prezent, dispune de un centru de cercetare în AI în Statele Unite.

Poate fi afirmat faptul că multe companii românesti mari investesc constant în platforme, sisteme, proiecte și idei, bazate pe inteligența artificială. Spre exemplu, Banca Transilvania a declarat că își propune să extindă, în viitor, utilizarea inteligenței artificiale, la nivelul mai multor departamente, unul dintre pașii realizați în această direcție constând în colaborarea cu două companii software românești: Druid și UiPath.
Druid utilizează algoritmi de analiză ai tuturor informațiilor de business existente într-o organizație, pentru a oferi un mod avansat de asistare în luarea deciziilor. UiPath, pe de altă parte, a asigurat automatizarea mai multor procese din domenii precum audit, contabilitate, call center și resurse umane. Ca rezultat al acestor colaborări, Banca Transilvania a lansat doi chatbots, care oferă informații online clienților.

Mulți experți sunt de părere că inteligența artificială va deveni, până la sfârșitul anului viitor, principalul mijloc de comunicare între bănci și clienți.

La începutul anului trecut, Primăria Cluj-Napoca anunța lansarea „primului funcționar public bazat pe inteligență artificială din România”, care avea să fie, în primă fază, un program, căruia ulterior sarcinile i-ar fi fost preluate de un robot instalat în incinta primăriei. Ceea ce promitea a fi o revoluție a domeniului IT local, s-a dovedit a fi un simplu formular online.

La nivel internațional însă, lucrurile se apropie ceva mai mult de conceptele de inteligență artificială ilustrate în literatura science fiction sau în filmele tematice. Dacă acest lucru reprezintă un aspect pozitiv sau motive serioase de îngrijorare, constituie subiectul unei ample dezbateri.

Un studiu publicat la începutul acestui an, de către revista Nature Medicine, prezintă o nouă tehnologie a inteligenței artificiale, capabilă să identifice cu exactitate unele tulburări genetice rare, pe baza unor fotografii ale pacienților. Tehnologia în cauză, denumită DeepGestalt, a depășit performanțele clinicienilor în privința depistării sindroamelor, în cadrul a două seturi de teste ce aveau drept obiectiv depistarea unui anumit sindrom dintr-o serie de 502 de imagini. Studiul arată că 8% din populația planetei suferă de boli cu componente genetice cheie, multe persoane având caracteristici faciale reconoscibile. „Tehnologia demonstrează modul în care se pot aplica cu succes algoritmi de ultimă generație, precum învățarea profundă, într-un domeniu dificil, în care datele disponibile sunt reduse. Astfel, vor fi facilitate viitoarele cercetări în domeniul medicinei de precizie, prin identificarea noilor sindroame genetice”, a declarat Yaron Gurovich, directorul departamentului de tehnologie al companiei care a condus cercetarea, FDNA. Programarea DeepGestalt a fost realizată prin utilizarea a 17.000 de imagini faciale ale pacienților regăsiți într-o bază de date ce cuprinde persoane cu peste 200 de sindroame genetice distincte.

Peter McOwan, profesor de informatică în cadrul Queen Mary University of London, a confirmat „potențialul revelator al tehnologiei IA” – „în ciuda numeroaselor opinii negative asupra inteligenței artificiale, ne bucurăm să ni se reamintească beneficiile reale pe care aceasta le poate oferi omenirii.”

Deși, în esență, tehnologia DeepGestalt ar putea constitui un remarcabil progres în domeniul medicinei, există și o latură negativă a acesteia: aceste imagini pot fi ușor accesibile, iar angajatorii sau specialiștii în resurse umane le-ar putea analiza, fapt ce ar putea conduce la eventuale discriminări în rândul persoanelor cu potențiale afecțiuni.

Cu toate acestea, mulți experți au speranțe mari în privința progresului continuu ce ar putea avea loc, la nivelul tuturor aspectelor din domeniul sănătății și extinderea vieții. Aceștia prevăd o creștere a accesului la diverse instrumente, inclusiv agenți digitali care pot efectua examene rudimentare fără a fi nevoie ca pacienții să viziteze o clinică, reducerea erorilor medicale și recunoașterea mai bună și mai rapidă a riscurilor și a soluțiilor.

Medicina este, însă, doar unul dintre numeroasele domenii asupra căruia inteligența artificială poate avea un impact revoluționar.

Project Debater este primul sistem IA capabil să poarte dezbateri pe subiecte complexe, dezvoltat de către IBM în laboratorul din Haifa, Israel. Proiectul a fost propus, inițial, în anul 2011, ca fiind următorul Grand Challenge al IBM Research, după Deep Blue (un sistem dezvoltat pentru jocul de șah, cunoscut pentru câștigarea unui meci împotriva campionului mondial Garry Kasparov, în 1996) și Watson (un sistem informatic capabil să ofere răspunsuri la întrebări). Project Debater a fost expus pentru prima dată în cadrul unui eveniment media restrâns, în iunie 2018, când a avut loc o dezbatere între tehnologia IA și doi oameni, Noa Ovadia și Dan Zafrir, pe subiectele „ar trebui să subvenționăm explorarea spațiului” și „ar trebui să intensificăm utilizarea telemedicinei”. În februarie 2019, a avut loc o nouă dezbatere, în cadrul căreia rivalul Project Debater a fost Harish Natarajan, deținător al unui record mondial din punct de vedere al victoriilor în urma competițiilor de dezbateri. Sistemul IA și-a început discursul prin a-și saluta oponentul pe o voce feminină, cu o tonalitate monotonă. Programul IBM a susținut subvențiile, numindu-le „un important instrument pentru ajutarea membrilor mai săraci ai societății”, în timp ce Natarajan a fost împotriva ideii, argumentând prin faptul că „subvențiile nu abordează cauzele principale ale sărăciei, fiind un ajutor ce are la bază considerente de ordin politic”. Câștigătorul evenimentului a fost determinat de capacitățile fiecărei părți de a schimba viziunea publicului prezent. Înainte de dezbatere, 79% din audiență a fost de acord cu subvenționarea grădinițelor, în timp ce 13% dezaprobau ideea. În urma dezbaterii, 62% dintre respondenți au susținut subvenționarea grădinițelor, iar 30% au fost împotriva, însemnând că Natarajan a putut schimba opinia mai multor persoane, câștigând astfel dezbaterea împotriva sistemului bazat pe IA.

Project Debater are la bază trei principii: capacitatea de a oferi argumente, înțelegerea informațiilor ascultate și modelarea dilemelor umane, scopul acestuia, potrivit IBM, fiind acela de a promova dezbaterile inteligente, prin argumente bine informate.

Inteligența artificială este, de asemenea, implementată în domeniul financiar, pentru utilizări variind de la detectarea fraudei la îmbunătățirea serviciilor pentru clienți, prin prezicerea serviciilor de care aceștia ar putea avea nevoie.

Silent Eight, un start-up din Singapore, utilizează tehnologia IA pentru a identifica și a opri tranzacțiile ilegale, înainte ca acestea să aibă loc. Martin Markiewicz, fondatorul Silent Eight, susține că inteligența artificială este mai eficientă decât metodele clasice, utilizate în prezent de bănci, care presupun verificarea, de către personal, a listelor cu persoanele și companiile care se confruntă cu sancțiuni sau cu investigații penale. Sistemul Silent Eight funcționează prin colectarea și analizarea datelor regăsite în mii de documente, devenind mai inteligent și mai eficient pe măsură ce face acest lucru, potrivit companiei. Din ce în ce mai multe bănci manifestă interes pentru un astfel de sistem.

Inclusiv banca de investiții Citigroup utilizează inteligența artificială pentru a face recomandări mai eficiente clienților.

Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că eficiența și alte avantaje economice care vin odată cu inteligența artificială vor continua să perturbe toate aspectele muncii umane. În timp ce unii experți prevăd apariția unor noi locuri de muncă, alții se preocupă de pierderi masive ale acestora, extinderea diviziunilor economice și a revoltelor sociale.

Fama Technologies, o companie din California, promovează utilizarea inteligenței artificiale prin sistemul Fama, pentru a analiza amprenta digitală atât a candidaților, înainte de a fi angajați, cât și a angajaților actuali, cu scopul identificării unor comportamente problematice precum hărțuirea sexuală, bigotismul, agresiunea verbală, sexismul etc., comportamente care pot intra în conflict cu valorile și cultura organizațională ale unei companii și, implicit, ar putea crea un mediu de lucru toxic. Companiile care utilizează Fama au obligația, din punct de vedere juridic, să împărtășească rezultatele raportului cu candidații și angajații, pentru ca aceștia să poată contesta sau explica rezultatele, care au demonstrat o acuratețe de 99,98%, până în prezent.

Companiile pot alege comportamente asupra cărora să se axeze căutările sistemului, sexismul, bigotismul și violența fiind cele mai frecvent selectate.

Utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea comportamentelor problematice nu se oprește aici. Un nou software este utilizat, în Japonia, pentru monitorizarea limbajului corporal al cumpărătorilor, în căutarea unor semne care ar putea indica intenția acestora de a fura. Sistemul VaakEye, realizat de un start-up din Tokyo, dispune de un algoritm alimentat cu date de supraveghere cu o durată de 100.000 de ore, pentru instruirea acestuia în privința monitorizării a numeroase detalii, de la expresiile faciale ale cumpărătorilor, la mișcări și îmbrăcăminte.

Vaak a afirmat că pierderile cauzate de furturile din magazine au scăzut cu 77%, pe parcursul unei perioade de test, realizată la nivelul unor magazine locale. De la lansarea VaakEye, de luna trecută, acesta a fost incorporat în 50 de magazine din Japonia.

Cu toate acestea, utilizarea IA ridică, din nou, întrebări de natură etică sau morală. Prin utilizarea tehnologiilor bazate pe algoritmi – în special în ceea ce privește comportamentul uman – potențialul de discriminare este, inevitabil, prezent. Apoi, apare problema transparenței. Sunt oamenii conștienți de faptul că sunt atent monitorizați, în această manieră, în momentul în care intră într-un magazin? Sunt aceștia de acord, este consimțământul semnificativ? Ce se întâmplă cu datele, cum sunt acestea protejate?

Sistemul IA al magazinelor Apple a condus, toamna trecută, la arestarea eronată a unui student din New York, motiv pentru care acesta a solicitat companiei daune morale în valoare de 1 miliard de dolari. Ousmane Bah a declarat că a fost acuzat că a furat din magazine Apple din patru state americane. Acesta este de părere că algoritmii companiei au corelat imaginile video ale hoțului cu numele său, fapt ce a condus la acuzații. Ousmane Bah susține că un detectiv a revizuit secvențele de securitate din momentul unuia dintre jafuri, descoperind că hoțul nu seamănă deloc cu el. Cu toate acestea, Apple a declarat pentru că nu utilizează tehnologia de recunoaștere facială în magazinele sale. Tehnologia Apple Face ID a provocat tensiuni și critici, atunci când a fost lansată pe iPhone X în 2017, experții fiind îngrijorați de faptul că datele biometrice ale utilizatorilor ar putea fi stocate și folosite, fără acordul acestora. Potrivit informațiilor cunoscute, acesta este primul caz împotriva Apple care indică faptul că tehnologia de recunoaștere facială ar fi putut fi utilizată în scopul identificării clienților care au vizitat magazinele Apple.

Reprezentanții Facebook au declarat, de asemenea, că lucrează la dezvoltarea unui proiect în cadrul căruia va fi folosită inteligența artificială pentru a preveni o problemă tot mai des întânită: primirea de notificări de la conturile persoanelor decedate. Prin acest demers, compania își propune să oprească primirea de sugestii de a invita la evenimente sau a ura o zi de naștere fericită persoanelor decedate, ale căror conturi de Facebook au rămas active. Din 2009, platforma a adăugat funcția de „memorare”, prin adăugarea termenului „Remembering” în fața numelor persoanelor decedate. Odată activată, profilul respectiv nu mai poate apărea în notificări, însă pentru persoanele decedate ale căror profiluri nu au activată această funcție, Facebook a spus că va folosi inteligența artificială pentru a împiedica apariția acestora în contexte nepotrivite.

Simplul fapt că instrumentele IA se bazează pe invadarea și divulgarea informațiilor personale ale oamenilor, a preferințelor, a obiceiurilor de navigare online și a datelor acestora, indică faptul că valorile umane și etica nu sunt neapărat încorporate în sistemele care iau decizii în locul oamenilor. Procesul de luare a deciziilor bazat pe date poate fi predispus erorilor, prejudecăților și unor ipoteze greșite. Experții susțin că deciziile bazate pe algoritmi favorizează adesea „eficiența” în numele profitului sau al puterii, care sunt extrem de nefavorabile pentru indivizi și pentru îmbunătățirea stării umane.
Una dintre principalele temeri legate de schimbările tehnologice și evoluția sectorului digital constă în posibilitatea ca sistemele autonome de hardware și software să determine pierderea a milioane de locuri de muncă, la nivel global. Pe de altă parte, mulți experți spun că, odată cu evoluția tehnologiilor IA, vor apărea noi locuri de muncă, așa cum s-a întâmplat, de-a lungul istoriei, în timpul aproape oricăror tranziții majore.

Deși experții se așteaptă ca IA să îmbunătățească viețile oamenilor în multe moduri, există opinii care semnalează îngrijorări cu privire la faptul că o dependență profundă față de aceste sisteme, va diminua capacitățile umane cruciale. Unii susțin că există deja o eroziune a abilităților oamenilor de a gândi singuri, de a acționa independent de sistemele automatizate și de a interacționa efectiv față în față unii cu alții.
Există, de asemenea, preocupări cu privire la modul în care inteligența artificială în rețea poate amplifica criminalitatea cibernetică, creând ipoteze nefavorabile, în lupta împotriva atacurilor cibernetice.

Una dintre soluțiile pentru a menține potențialul negativ al inteligenței artificiale sub control, constă în crearea unor politici, reglementări sau standarde etice și operaționale, prin intermediul cărora prioritățile corporatiste și guvernamentale să se axeze mai degrabă pe progresul global al umanității, decât pe profit sau naționalism. Marile organizații ar trebui să-și revizuiască practicile și să se asigure că avansurile în domeniul IA vizează îmbunătățirea traiului tuturor oamenilor, indiferent de clasa economică căreia îi aparțin.