INTERVIU cu ministrul Eugen Teodorovici, la GÂNDUL LIVE. Ce plan are Guvernul ca să nu piardă 700 de milioane de euro pentru autostrăzi

Pentru ca banii europeni alocați pentru construcția unor autostrăzi să nu pierduți, din cauza întârzierilor lucrărilor, Ministerul Fondurilor Europene a convenit o „fazare”, obiectivul fiind acela de a atrage cât mai mulți bani din actualul ciclu financiar, a declarat miercuri ministrul de resort, Eugen Teodorovici, la Gândul LIVE, admițând totuși că o parte din sume vor fi pierdute.

„Aici este o discuție mult mai tehnică (…) Să nu uităm că totuși au fost ani de zile în care lucrările au fost blocate, proiectele trimise la DLAF, la DNA din cauze pe care le știm deja cu toții, fapt care a dus clar la o întârziere și care a creat României un risc destul de mare de pierdere de astfel de fonduri la finalul lui 2015 (…) Vor fi situații în care proiectele se vor duce dincolo de 2015. În aceste situații trebuie să fie făcută o fazare, adică ce rămâne pe actualul cadru financiar, iar ce se continuă în 2016 trebuie să fie trecut pentru următorul cadru financiar„, a explicat Teodorovici.

El a adăugat că se lucrează deja la o analiză a proiectelor ce nu vor fi terminate până în 2015, ultimul an în care România poate beneficia de banii care i-au fost alocați în actualul exercițiu financiar al Uniunii.

GUVERN PRIMA ședință a Cabinetului Ciolacu 2. „Ştim ce avem de făcut şi, mai ales, ştim ce greşeli nu mai trebuie să repetăm”

22:18

ACTUALITATE Un avion care opera pe ruta București-Zurich a aterizat, de URGENȚĂ, la Graz

22:15

„Deja o astfel de analiză este în curs de a fi finalizată. Este deja convenit cu partea comunitară, cu comisarul Hahn. Este o abordare care se întâmplă pe transporturi și pe mediu, unde sunt proiectele majore (…) Obiectivul nostru este să recuperăm cât mai mult și de a cheltui cât mai mult din sumele pe care România le are alocate (…) Clar vor fi sume care vor fi pierdute. Eu sper să fie unele cât mai mici„, a mai precizat ministrul.

El a precizat totodată că programul operațional sectorial de Transporturi, POS-T, prezintă „cel mai mare risc de pierdere pentru că sunt proiecte extrem de mari”, dar și că speră să ajungă la un grad de absobție de circa 80% din banii alocați pentru acest sector, respecitv 4,3 miliarde de euro în perioada 2007-2013. În prezent, România a atras fonduri de 1,4 miliarde de euro, respectiv 32% din total.

O altă strategie luată în calcul pentru finanțarea proiectelor de infrastructură este majorarea procentului decontat de Comisia Europeană, până la 95% din valoarea totală a proiectelor finanțate de la bugetul statului sau de la alți parteneri internaționali, față de 85%.

„Pentru proiecte pentru care deja statul a cheltuit sume din bugetul de stat sau din împrumuturile de la BEI sau din alte surse de finanțare internaționale, noi putem să cerem Comisiei Europene rambursarea până la 95% pe acele proiecte, astfel încât absorbția să crească și sumele care deja au fost cheltuite să fie luate de bugetul de stat și distribuite în zonale în care nu există finanțare în prezent”, a explicat Teodorovici.

„Sunt cel puțin trei proiecte de autostrăzi pe care, unde și Comisia a fost parte la finanțare și unde noi cerem să se deconteze din bani europeni până la 95%, ținând cont și de partea de top-up ca urmare a acordului cu FMI, iar diferența, buget de stat, iar partea respectivă, partea de împrumut BEI să fie dus în alte zone de finanțare, dar sumele pe care Comisia le rambursează României să poată fi duse tot în sectorul de Transport”, a detaliat el.

Mai exact, este vorba despre Arad-Timișoara, cea spre Constanța și centura municipiului Constanța.

Totodată, guvernul intenționează să finanțeze studii de fezabilitate pentru proiecte care vor fi finanțate în următorul ciclu financiar, din actualul exercițiu al Uniunii.

Ministrul Fondurilor Europene a mai precizat că Master Planul General de Transport, document care „va fi instrumentul de căpătâi pe baza căruia se vor finanța în sectorul Transporturilor proiectele”, ar urma să fie prezentat în luna aprilie.

„Lupta mea, ca ministru pe fonduri europene, nu se poartă cu cei din afara României, Comisia Europeană sau ceilalți. Se poartă aici în țară, în administrație, cu fiecare om, chiar zi de zi pentru a schimba ceea ce este rău, din păcate, încă rău în administrație”, a precizat Teodorovici, în legătură cu probleme pe care le-a găsit în minister, la preluarea mandatului.

România a atras până la finalul lunii februarie circa 34%, echivalentul a 6,2 miliarde de euro, din suma totală pe care o poate primi de la Uniunea Europeană în exercițiul financiar 2007-2013 prin cele 7 programe (POS-T, POS Competitivitate, Programul Operațional Regional, POS Asistență Tehnică, POSDRU, POS Mediu, POS Dezvoltarea Capacității Administra-tive).

Guvernul mai are la dispoziție un an și nouă luni, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiții începute și pentru a atrage restul de până la 19,2 miliarde de euro, cât înseamnă alocarea totală de fonduri structurale în perioada 2007-2013.

Ce domenii vor primi cei mai mulți bani în 2014-2020

Infrastructura de transport, mediul, cercetarea dar și mediul privat și capitalul uman sunt principalele direcții către care vor fi alocate cele mai mari fonduri europene nerambursabile în cadrul exerciuțiului financiar 2014-2020.

Teodorovici a declarat că peste 4,2 miliarde euro vor fi alocate în perioada 2014-2020 pentru fostul POSDRU, în domeniul capitalului uman, iar alte 4 miliarde de euro vor fi destinate finanțării mediului privat, pe diferite programe operaționale.

„Politica europeană spune că mare parte din fonduri trebuie alocate către zona de tip socială. România este oarecum dezavantajată, pentru că avem foarte multe investiții de făcut pe zona de infrastructură. Suntem obligați de regulament să alocăm sume importante pentru zona socială, educație, populația romă, în loc să investim în infrastructură – drumuri, alimentări cu apă”, a afirmat ministrul Eugen Teodorovici.

În schimb, pentru proiecte din domeniul energiei ministrul Fondurilor Europene a admis că sumele alocate pe noul exercițiu financiar „par insuficiente”, în raport cu sumele necesare pentru a dezvolta potențialul enrgetic al României.

Facilități pentru privații care vor să acceseze fonduri europene

Ministerul Fondurilor Europene va prezenta în luna mai un mecanism pentru a facilita absorbția de fonduri europene.

„Nu vom mai cere scrisoare de confort, nu mai cerem scrisoare de garanție bancară, nu vom mai cere privaților să aducă dovada faptului că au finanțarea proprie. O simplă declarație pe proprie răspundere este suficientă. Noi deja aplicăm o astfel de situație și merge foarte bine”, a explicat Teodorovici.

El a mai spus că în momentul când beneficiarul fondurilor europene – privat sau public – va veni la decontare factura de la furniozorul de echipamente și de servicii, statul va plăti partea publică, iar contribuția lui va fi asigurată tot de statul român, printr-o schemă de finanțare pentru privat. „Privatul nu va face decât să ramburseze într-un anumit timp acea sumă”, a detaliat ministrul care a arătat că suma care va fi alocată pentru acest mecanism „nu va fi una mică”.

De asemenea, România va trebui să definească o bancă a statului, dintre cele două existente, CEC și Eximbank, ca o bancă de dezvoltare. Această bancă va deveni un intermediar între Bruxelles și beneficiarii din România.

„Există o prevedere europeană care spune că dacă există o bancă de dezvoltare a statului, un stat membru poate să atribuie direct activități acelei bănci, fie că esta vorba de finanțare, fie de a activa ca un mecanism intermediar, adică să gestioneze efectiv proiecte”, a mai arătat ministrul Fondurilor Europene care a adăugat că a discutat această soluție la Ministerul Finanțelor.

„Este nevoie de definirea unei bănci a statului dintre cele două existente ca fiind o bancă de dezvoltare. Pot fi transferate direct atribuții pe noul cadru financiar vizavi de proiectele europene”, a spus Teodorovici.

MFE va lansa cereri de proiecte pentru banii economisiți la POSDRU

Pe de altă parte, în aprilie și mai MFE va lansa cereri de proiecte din economiile realizate în cadrul programului POS DRU. Vizate vor fi IMM-urile care angajează personal din anumite grupuri- țintă, precum studenții în ani terminali, populația romă sau șomerii care au vârste peste 45 de ani.

Concret, statul va suporta, pentru un an, costurile IMM-urilor pentru un salariu mediu pe economie pentru un post nou creat, iar după un an firma va fi obligată să țină încă șase luni de zile respectiva poziție, nu și aceeași persoană pe respectivul post.

„Suma ce va fi alocată este destul de importantă. Facem calculul, să vedem cam câte mii de locuri de muncă pot fi create”, a conchis ministrul Fondurilor Europene, fără a preciza valoarea fondurilor ce vor fi disponbibile pentre acest mecanism.

Teodorovici mizează pe o absorbție de 80% din banii alocați pentru 2007-2013

„România este încă pe ultima poziție la nivel european (la absorbția de fonduri ue n.r.), chiar și în urma Bulgariei. Situația din 2013 arată că situația din România s-a schimbat. România a avut în anul 2013 cea mai mare creștere vizavi de sumele pe care Comisia le rambursează unui stat membru, 130% creștere față de întreaga perioadă 2007-2012 inclusiv. Este prima poziție pe care o ocupă un stat, vizazi de rambursări”, a precizat Teodorovici.

Până la ora actuală, România a primit de la Bruxelles, sub formă de prefinanțări și rambursări de la Comsiei, suma de 9 miliarde de euro.

„Este greu să recuperăm, dar dacă păstrăm același trend și în 2014, putem să închidem ciclul financiar actual la 80%, ceea ce va situa România în zona țărilor fruntașe la absorbția de fonduri europene”, a adăugat el.