INTERVIU EXCLUSIV | Ion Sterian, directorul general Transgaz: „Sunt gaze. Nu vor fi probleme în niciun fel, nici la -20 de grade”. Care este riscul
Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, dă asigurări, într-un interviu pentru Gândul, că populația și operatorii economici vor avea suficiente gaze atât pentru acest sezon rece, cât și pentru iarna viitoare, oricât de frig ar fi, în condiții normale de piață. Șeful Transgaz a detaliat și inițiativele lansate în regiune, dar și o parte din investițiile cuprinse în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale din acest an, care vizează atât tranzitul gazelor din zona Mării Caspice, cât și al celor așteptate să fie extrase din Marea Neagră. O decizie finală privind investiția în perimetrul Neptun Deep a OMV Petrom, alături de Romgaz, urmează să fie anunțată la jumătatea acestui an, conform oficialilor companiei.
Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor naturale este în stare optimă de funcționare, conform datelor la zi publicate de Transgaz, după un vârf în data de 20 ianuarie, când a fost în stare de prealertă, atunci pe fondul consumului redus de gaze, date fiind temperaturile primăvăratice.
În continuare, vremea este călduroasă pentru această perioadă a anului, dar Ion Sterian a detaliat cât de pregătiți sunt responsabilii în cazul în care vine un nou val de temperaturi scăzute, ce pregătiri s-au făcut pentru aceste luni și care sunt estimările privind cantitățile care vor fi disponibile iarna viitoare. În plus, șeful Transgaz a detaliat o inițiativă strategică pentru securitatea aprovizionării cu gaze, respectiv extinderea cooperării UE cu Azerbaidjan.
O informație importantă pe care a anunțat-o directorul general al Transgaz este că începe etapa angajantă a licitației de rezervare de capacitate de intrare și ieșire pentru gazele concesionarilor din Marea Neagră.
„Probabil în jurul datei de 1 iulie voi semna ordinul de de începere a lucrărilor pentru gazoductul de la Tuzla, conductele de tranzit, Podișor, un gazoduct de circa 310 kilometri”, a declarat Ion Sterian, pentru Gândul.
În ce stare este Sistemul Național de Transport al gazelor naturale
Ce se întâmplă, care sunt estimările dvs, pentru perioada următoare, privind alimentarea cu gaze naturale, în situația din 20 ianuarie, când Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor naturale a fost în prealertă sau când vom avea temperaturi mai joase?
Ion Sterian: Nu va fi nicio problemă, indiferent cum vor fi temperaturile. Se anunță zilele următoare un val de frig polar, dar avem, față de anul trecut, cu circa 780 de milioane de metri cubi de gaze mai multe înmagazinate, putem extrage în perioada asta, cu temperaturi ce pot să ajungă și la peste -10 grade media pe țară, putem extrage din înmagazinare – din cele circa 1,95 miliarde de metri cubi, aproape 2 miliarde de metri cubi care sunt înmagazinate, circa 30 de milioane de metri cubi, iar cu 23 – 24 de milioane de metri cubi producția internă ajunge undeva la un potențial consum de cam 52, 53, 54 de miliarde de metri cubi. Până acum, de la începutul iernii și până la valul precedent de frig, nu s-au consumat mai mult de 43 , 44, 45 de miliarde de metri cubi.
Dar am avut temperaturi de primăvară în această iarnă. Ce se întâmplă dacă se face mai frig?
Ion Sterian: Atunci (20 ianuarie – n.r.) am avut stare de prealertă, în sensul că nu se consumau gaze, era un consum extrem de mic, iar furnizorii de gaze care aveau gaze și care au gazele înmagazinate încercau să le vândă la clienții lor, crezând în același timp că sunt consumate de clienții lor casnici, non-casnici, dar s-a reglat imediat situația, s-a remediat prin reducerea extrasului din înmagazinare și s-a revenit la normalitate. Dacă vine frigul acum – sistemul poate să intre în starea de prealertă și când scade Line Pack – ul (Line Pack reprezintă volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte de transport gaze naturale al Transgaz – n.r.), dar sunt gaze, nu sunt probleme, avem un program clar împreună cu Depogaz (principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,67% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României – n.r.), cu Comandamentul instituit de către Ministerul Energiei, deci nu vor fi probleme în niciun fel, nici la -20 de grade, vorbesc în condițiile când nu am importa nicio moleculă de gaze, ne descurcăm, nu e nicio problemă.
În prezent avem în depozite cantități foarte bune, pentru că peste vară am avut aceasta obligație și s-au încărcat depozitele. Dar, dat fiind că se vor mai consuma, vom apuca să mai înmagazinăm vara viitoare sau vom avea probleme iarna viitoare?
Ion Sterian: Dar cum să nu? Trebuie liniștită populația, atât consumatorii casnici, cât și mediul de afaceri, consumatorii industriali, că o să rămânem – o prognoză făcută cu colegii mei de aici – o să rămânem undeva la sfârșitul lui martie la circa 1,2 miliarde – 1,3 miliarde metri cubi de gaze înmagazinate, asta înseamnă cu mult peste 700 de milioane, la cât am fost anul trecut la sfârșitul ciclului. Păi, dacă luăm producția internă de circa 24 de milioane de metri cubi de gaze (pe zi – n.r.) și luăm o medie de consum de la 1 aprilie la 30 octombrie, de circa 12, 13, 14 de miliarde de metri cubi, avem deja o rezervă de 10, 12 milioane de metri cubi din producția internă să-i înmagazinăm. Și dacă adunăm lunile, de la 1 aprilie la 30 octombrie sunt șapte luni, deci 210 zile. Dacă luăm o medie de înmagazinat de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi, atunci sunt deja 2 – 2,1 de miliarde de metri cubi de gaze, ca potențial. Și luând volumul de gaze înmagazinate, de 1 – 1,2 miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate, trecem la 3,3 miliarde de metri cubi. Noi avem capacitatea de înmagazinare operabilă 100% de 3,07 miliarde de metri cubi, dar poate să se ducă până la 3,3 miliarde de metri cubi de gaze. Deci, în condițiile în care n-am importa niciun metru cub de gaze de nicăieri. Singura condiție este ca traderii care sunt licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei aici în țară să nu se apuce ei să scoată gazele din țară. Dar asta nu mai ține de Transgaz.
Apropo de importuri și exporturi, care este stadiul noii conducte Grecia – Bulgaria. Intră pe acolo gaze în România?
Ion Sterian: Se importă gaze zilnic, da.
Și se și exportă spre Republica Moldova?
Ion Sterian: Sunt și către Moldova. Un milion de metri cubi de gaze, care sunt prin tranzit în România, undeva la – pe gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău – un milion de metri cubi de gaze, pe Isaccea – Orlovka (Ucraina), vreo 2,5 miliarde de metri cubi de gaze. Sunt exporturi care sunt tranzite, în principiu, ca și un furnizor care a înmagazinat gaze în România, neavând unde să le vândă pe piața românească, bănuiesc, părere persoală, exportă 1 – 1,5 milioane de metri cubi de gaze către Ungaria.
Deci funcționează aceste fluxuri.
Ion Sterian: Da, toate fluxurile de gaze sunt pe toate interconectările, pentru că – ce se întâmplă? – toate investițiile făcute în ultimii ani de Transgaz au adus țării, pe de o parte, siguranța securității aprovizionării cu gaze în orice situație, și, pe de altă parte, și un rol important în zona asta. Dacă ați urmărit declarația premierului Viktor Orban la întâlnirea cu președintele Azerbaidjanului, făcută publică în presă, și unde spune că România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria lucrează pentru a veni gazul din zona Azerbaidjanului – și unde mâine (vineri – n.r.) are loc reuniunea statelor membre de pe Coridorul Sudic de Gaze, de peste 16 state la prezență de miniștri, de președinți de state.
Inclusiv Klaus Iohannis de află în Azerbaidjan și participă la acest eveniment.
Ion Sterian: Da, am înțeles din presă că și domnul președinte Iohannis este prezent și mă bucur foarte mult.
Stadiul investițiilor pentru a aduce mai multe gaze din Azerbaidjan
Următoarea mea întrebare viza tocmai subiectul Azerbaidjan, respectiv inițiativa lansată de Transgaz, alături de Bulgartransgaz, FGSZ și Eustream, în octombrie anul trecut, privind extinderea cooperării UE cu Azerbaidjan, pentru care ați fost felicitat, împreună cu omologii de la conducerea operatorilor naționali de transport din regiune, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În ce constă această inițiativă?
Ion Sterian: La inițiativa mea și a Transgazului, discutând cu colegii mei, CEO (directori executivi – n.r.) de la FGSZ din Ungaria și Eustream din Slovacia, care sunt operatori de sistem, și împreună toți trei cu CEO-operatorului de sistem din Bulgaria, Bulgartransgaz, am creat coridorul ăsta, de când s-a dat drumul la Turkish Stream 2, de la 1 ianurie 2021. Coridorul Transbalcanic până în zona localității Strandzha din Bulgaria nu a mai funcționat, nu s-a mai transportat gaz, atunci am venit și am făcut toate investițiile ce țin de România, de Transgaz, de a transforma conducta pe „reverse flow”, pe sens invers, adică gazele veneau pe traseul clasic înainte – din Rusia, Ucraina, Moldova, iar Ucraina, pe o porțiune mică, România, Bulgaria – și conducta de tranzit 2, care mergea direct în Turcia, cu o capacitate de 14 miliarde de metri cubi de gaze. Și atunci am creat coridorul ăsta, l-am făcut funcțional, care se contectează în TANAP – Gazoductul Trans Anatolia – și, prin structura de transport din Turcia, la terminalele de LNG (gaze naturale lichefiate – GNL – n.r.) din Turcia, unde au șase terminale, și la gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum, un gazoduct de 6 miliarde de metri cubi, care nu e folosit la capacitate maximă din discuțiile cu omologii mei turci și azeri și practic acolo se pot aduce gazele din Azerbaidjan.
Mai e un lucru pe care nu l-am știut, dar l-am aflat cu toții, târziu. Ce apare în scrisoarea noastră cu solicitări de sume de bani din partea Comisiei Europene, e vorba la bulgari, că au băgat conducta de tranzit 2 pe 63 de kilometri Turkish Stream 2 și la ora actuală nu se pot aduce decât 3,5 miliarde de metri cubi de gaze și încă 1,5 miliarde de metri cubi prin interconectarea Ruse – Giurgiu. Practic, 5 miliarde de metri cubi. Dar putem după ce bulgarii construiesc cei 63 de kilometri de gazoduct, să poată aduce lejer peste 14, 15 miliarde de metri cubi de gaze din zona Mării Caspice, plus din terminalele turcești de LNG și plutitoare și pe partea de on-shore, care au o capacitate de gazeificare de peste 60 de miliarde de metri cubi de gaze, terminalul de la Levitusa din Grecia, care și-a mărit capacitatea, terminalul de la Alexandroupolis, care anul viitor, pe timpul ăsta va fi funcțional pentru încă 10 miliarde de metri cubi echibalent în LNG gazeificat, și mai au cei de la compania din Grecia, DESFA, de finalizat o stație de comprimare de la Komotini și legăturile la infrastructura grecească cu TAP-ul și cu terminalele de LNG din Alexandroupolis, că în prima etapă e unul, urmează etapa cu alt terminal acolo, și gazele care vin prin terminalul de la Revytousa vin prin cealaltă interconectare, care are o capacitate de 2,3 miliarde de metri cubi de gaze. Iar Coridorul Transbalcanie este operațional, funcțional, sunt acum în discuții, să stabilim grupurile de lucru Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream pentru a începe licitația de rezervare de capacități. Deci e funcțional, pentru 5 miliarde de metri cubi de gaze, în prima etapă, din zona Mării Caspice, din terminalele LNG din Turcia.
Prima investiție majoră din 2023
Care este cea mai mare investiție pe care o aveți planificată pentru acest an, în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2022 – 2031?
Ion Sterian: O să urmeze până în 1 iulie, acum o să vedeți în perioada următoare publicat că trecem la etapa angajantă a licitației de rezervare de capacitate de intrare și ieșire pentru gazele concesionarilor din Marea Neagră și probabil în jurul datei de 1 iulie voi semna ordinul de de începere a lucrărilor pentru gazoductul de la Tuzla, conductele de tranzit, Podișor, un gazoduct de circa 310 kilometri.
Valoarea investiției la cât a ajuns?
Ion Sterian: Am avut o valoare estimată, contractul este semnat, s-a ajustat conform legislației în vigoare, Ordonanței 47/2022, undeva la 480 – 500 de milioane de euro, dacă nu o iau prețurile razna prețurile în continuare.
Despre profitul-record anunțat de OMV Petrom
Apropo de prețuri razna, dacă doriți să comentați anunțul OMV Petrom, care, după prețurile mari din 2022, a anunțat un profit-record de aproape 2,1 miliarde de euro?
Ion Sterian: Fiind altă companie… probabil că e un concurs de împrejurări, la ce se întâmplă astăzi, pe glob, mai ales în zona noastră, legat de războiul din Ucraina și așa mai departe.
Mă gândeam, când v-am adresat întrebarea, și la contextul în care cei de la OMV Petrom sunt așteptați că anunțe o decizie finală în ceea ce privește investiția în perimetrul Neptun Deep.
Ion Sterian: O așteptăm și cred că va fi pozitivă, cum au dat scris la Transgaz, că o vor lua până în luna iunie. De aceea am declarat înainte că ordinul de începere a lucrărilor va fi cel târziu la 1 iulie, pentru gazoductul Tuzla – Podișor. Dar, oricum, și dacă ei întârzie, din varii motive, care nu e treaba Transgazului, gazoductul acesta, de circa 280 de kilometri de la conductele de tranzit până la Podișor, este necesar ca să poată transporta cele 15 miliarde de metri cubi de gaze din ce am menționat, mai ales din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și din Grecia. Ce este cu profitul lor (OMV Petrom – n.r.) acolo nu e treaba mea să comentez,
Profit și taxă de solidaritate…
… dar și mie mi se pare mare. Poate au manager super-performant, noi poate, companiile astea românești, nu suntem chiar așa în stare ca ei, dar mă îndoiesc.
VEZI ȘI: