INTERVIU Sorin Grindeanu, ANCOM: Tehnologia 5G este o nouă revoluție industrială, iar cifra de afaceri a industriilor inteligente se va dubla

„Toate aceste lucruri, combinate, 5G cu Internet of Things, vor duce la o nouă revoluție industrială. Implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piață, va duce la crearea a în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vorbim de industrii inteligente, care vor crește ca cifră de afaceri, acum sunt în jur de 3,7 miliarde în România și se vor duce până la 9 miliarde”, a spus Sorin Grindeanu.

Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații spune că de implementarea tehnologii 5G, nu vor benefica doar comunicațiile, ci multe alte sectoare, de la sectorul de servicii, la finanțe, agricultură, transporturi.

România își va păstra, spune Sorin Grindeanu, locul fruntaș pe plan european și mondial, la caltatea serviciilor de comunicații. „La sfârșitul anului trecut, alături de Estonia, am fost pe locul I la nivel european, raport calitate – preț și pe primele 10 locuri la nivel mondial. De aceea vă spuneam că am avut foarte multe întâlniri cu operatorii, nu doar eu, ci și cei de la Ministerul Comunicațiilor, cât și cei din Parlament, pentru a seta, în continuare, acest cadru, cât se poate de bine. Parte din aceste sume se doresc în a fi întoarse în industrie, ceea ce este un lucru bun, astfel încât să ajuți industria care a produs aceste sume. Este un lucru bun și cred că va fi benefic pentru industrie și va ajuta la menținerea locului fruntaș de către țara noastră”, a spus președintele ANCOM.

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

ULTIMA ORĂ PSD și PNL au convocat, separat, ședințe cu șefii de partide, duminică seara, după consultările de la Cotroceni

15:55

Redăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de președintele ANCOM Sorin Grindeanu:

Redactor: Dacă ar fi să definim anul 2019 pentru instituția pe care o conduce domnul Grindeanu, ar trebui să punem ANCOM-5 G, pentru că introducerea rețelei 5G și a beneficiilor tehnologice legată de aceasta este principala grijă și preocupare a agenției pentru acest an.

Sorin Grindeanu: În primul rând, în acest moment și cred că în următoarele săptămâni va fi adoptată în sedința de Guvern, a fost finalizată strategia națională pentru 5G, pentru implementarea 5G în România. A fost un efort de echipă în care ANCOM și Ministerul Comunicațiilor au fost motorul în elaborarea acestei strategii, a trecut și perioada de dezbatere publică și în acest moment suntem în faza în care, probabil într-o săptămână sau două, va fi aprobată această strategie națională în Guvern. Suntem printre puținele state care avem o strategie, am vrut să facem această stragetie nu doar pentru a avea un document. Avem destule și de care poate nu se ține cont, ci pentru a seta un anumit cadru în care cei care au elaborat această strategie să fie actori, nu doar ANCOM și Ministerul Comuncațiilor. Este important să spunem că nu a fost doar partea guvernamentală implicată în elaborarea strategiei, ci la fel de implicată a fost și partea privată, care este un lucru important. Pe partea legată de licitatația 5G, noi avem un calendar care este public, de care ne vom ține. Cine face cadrul e Guvernul, noi trebuie să punem în aplicare ce hotărăște Guvernul și anume de unde se pornește prima strigare la licitație, modul în care se va organiza licitația și așa mai departe. Au fost foarte multe discuții după ordonanța 114, care a avut și o componentă telecom și am avut foarte multe discuții cu operatorii, cu factorii guvernamentali, legat de aplicarea acestei ordonanțe. Nu aș vrea și nu am făcut acest lucru, de un an și jumătate, să comentez decizii guvernamentale. Rolul ANCOM este a de a pune în practică ceea ce hotărăște Guvernul. În acest subiect Guvernul este cel care setează cum se va organiza această licitație, iar noi va trebui să punem în practică această licitație. Undeva în toamnă, dacă desfășurarea va fi cea stabilită de noi și dacă se va mai umbla la anumite lucruri care pot fi reglate pe parcurs, vom putea să ținem această licitație. Să știți că pornind de la ceea ce vă spuneam la început, de la strategie, am vrut și au lucrat, dincolo de parte privată și parte guvernamentală, care nu au fost doar ANCOM și Ministerul Comunicațiilor, ci și multe ministere pentru că o dată cu implementarea acestor tehnologii, 5G, nu doar comunicațiile sunt care intereacționeză cu aceste tehnologii, sunt multe alte sectoare, că vorbim de sectorul de servicii, finanțe, agricultură, transporturi, toate aceste lucruri, combinate 5G cu internet of things, vor duce la o nouă revoluție industrială. Implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piață, vor duce la crearea în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vorbim de industrii inteligente, vor crește ca cifră de afaceri, acum sunt în jur de 3,7 miliarde în România și se vor duce până la 9. Sunt investiții care vor fi făcute pentru implementarea 5G pe studii private , undeva până în 2023-2024, în jur de 9 miliarde, dintre care 1,5-1,6 în domeniul comunicațiilor. Diferența în toate celelalte industrii de care aminteam mai devreme pentru că toate aceste lucruri conectate dincolo de tehnologii, de internetul lucrurilor, vor duce la o nouă revoluție industruială.

Red: O mare parte a statelor par într-adevăr preocupate de latura tehnică sau de binefacerile pe care tehnologia 5G le va aduce. Unele au alunecat în zona aceea conspiraționistă, cum ar fi echipamentele Huawei. Noi cred că suntem un caz puțin ciudat pentru că la noi tehnologia 5G pare să fi mers într-o zonă, mai degrabă, de interes financiar. Companiile au fost sau par să fi fost destul de nemulțumite de coroborarea dintre prevederile din ordonanța 19.

S.G.: În acest momente, există două tipuri de taxe pe care ANCOM-ul le poate percepe și nu vorbesc de ceea ce înseamna licitația pentru frecvențele 5G, care intră direct în bugetul de stat. ANCOM-ul percepe taxa de utilizare de spectru, pentru fiecare utilizator în parte și de monitorizare. Până acum, pe taxa de monitorizare, nu am luat nimic. De ce? Pentru că tot ceea ce venea ca venituri pentru ANCOM erau arhisuficiente pentru a ne desfășura activitatea.

Red: Există și un excedent de un miliard, nu?

S.G.: Există, în continuare, acest excedent. Guvernul a considerat necesar să pună această taxă de 3% pe cifra de afaceri, este dreptul fiecărui Guvern în orice țară să pună taxe și impozite, așa cum consideră necesar. Până acum, era la latidundinea ANCOM-ului dacă percepe o taxă de monitorizare. Prin 114, s-a stabilit obligativitatea, nu doar o opțiune. Sigur că acest lucru nu înseamnă doar un cadru fiscal mai strâns pentru operatori, dar totodată și piața din România este una competitivă, care a arătat acest lucru, iar efectul este unul pe care îl vedem cu toții. Foarte multă lume a văzut calitatea serviciilor din România. Dacă ne comparăm cu orice țară din Europa, cred că nu există dubii că în România, calitatea serviciilor legată de viteză de internet, de acces la date, chiar și de voce și de gradul de penetrare, este mult mai bună. De altfel, este recunoscut acest lucru la nivel european.

Red: Credeți că ne vom păstra aceste avantaje competitive? O să fim mereu în top 10 la nivel mondial în materie de viteză?

S.G.: La sfârșitul anului trecut, alături de Estonia, am fost pe locul I la nivel european, raport calitate – preț și pe primele 10 locuri la nivel mondial. De aceea vă spuneam că am avut foarte multe întâlniri cu operatorii, nu doar eu, ci și cei de la Ministerul Comunicațiilor, cât și cei din Parlament, pentru a seta, în continuare, acest cadru, cât se poate de bine. Parte din aceste sume se doresc în a fi întoarse în industrie, ceea ce este un lucru bun, astfel încât să ajuți industria care a produs aceste sume. Este un lucru bun și cred că va fi benefic pentru industrie și va ajuta la menținerea locului fruntaș de către țara noastră.

Red: În calitate de premier, ați fi promovat un act așa cum a fost 114, în condițiile din decembrie 2018 ?

S.G.: Nu le știu. Dacă ne gândim când a fost dat 114, chiar înainte de a fi trimis proiectul de buget către Parlament. Nu vreau să speculez. Nu știu calculele pe care și le-au făcut cei de la finanțe și cei de la Guvern, astfel încât unele lucruri au scăzut, iar altele au crescut. Aș specula dacă aș spune daca aș fi dat sau nu. Nu am toate datele în acest moment.

Red: Din punctul de vedere al consumatorului obișnuit, ce înseamnă 5G?

S.G.: Vreau să vă dau câteva exemple din trecut care acum poate par normale, dar în momentul în care au intrat acele tehnologii, nimeni nu se gândea la dezvoltări ulterioare. Dacă există cineva care va spune că eu știu ca in 2025 piața va fi de forma asta, legată de servicii 5G, 6G, ce se va mai lansa, minte. Nu are cum să știe. De ce? Când au apărut tehnologiile 3G și 4G, cele legate de transferul de date, nimeni nu s-a gândit la o componentă extrem de importantă va fi dezvoltarea terminalelor smart sau nu s-au gândit că atat de mare ar fi ponderea pe acest segment. Am văzut demonstrații de 5G. Cea care mi s-a părut cea mai interesantă a fost în urmă cu un an, la Barcelona, unde este târgul GSM, unde sunt cele mai noi tehnologii prezentate și unde, în acea perioadă, era olimpiada de iarnă din Coreea de Sud. Asia de est, sud-est, Coreea de su, Japonia, China sunt cei mai avansați în implementarea tehnologiilor 5G. Tot acel perimetru de la olipiadă era cu tehnologie 5G. Realitatea nu era neapărat virtuală, era mai mult decât atât. Așa numita realitate augumentată. Erai în acel moment acolo și puteai vedea fizic ce se întâmpla acolo.

Red.: Putem vorbi de un acces al maselor în lumea virtuală ?

S.G.: Accesul maselor în lumea virtuală, dar reală. Totodată, 5 G impreună cu internet of things vor avea un impact major în agricultură, în transporturi inteligente și în tot ceea ce înseamnă apartură medicală.

Red: Credeți în viitorul acesta al mobilității fără șofer?

S.G.: Imi este teamă. În momentul acesta, pe cât de mult se dezvoltă industria, tot atât de multă nevoie este de cybersecurity. Dacă nu se dezvoltă în același timp, lucrurile pot scăpa de sub control. Dincolo de parte de cybersecurity este nevoie și de po schimbare majoră de legi, regulamente, standardizări și așa mai departe. Lucurile acestea vor veni. Este o muncă la fel de importantă precum implementarea tehnologiilor 5G, dacă nu chiar mai importantă. Iar 5G este mai multe pe business. În momentul acesta, un terminal smart oferă accesul la voce și date cât dorește. Dacă este viteza potrivită și este un operator care să asigure acest lucru. 5G este mai mult orientat business, ceea ce va însemna dezvoltarea acestor tehnologii.

Red: Unul din efectele Ordonanței 114 și al Ordonanței 19 a fost o anume mișcare a tarifelor la companiile din comunicații. Ca autoritate, puteți intervi în zona aceasta?

S.G.: La noi situația este diferită față de cei de la ANRE. E diferită legislația, nu există preț reglementat în domeniul comunicațiilor. Sigur că există pârghii legate de anumite anchete pe care să le putem face dacă există semnale de acest tip. Ordonanțele 114 și 19, discutând cu operatorii și participând la dezbateri, inclusiv în Parlamentul României, organizat de Comisia de Industrii, în care operatorii au spus că nu 114 a dus la mărirea tarifelor. Unii dintre ei au și fundamentat faptul că în ultimii 10 ani nu au mărit tarifele, faptul că în ultimii 10 ani s-a scumpit energia, forța de muncă. Noi ne vom putea sesiza dacă cei de la Consiliul Consiliul vor veni și ne vor spune că a existat o înțelegere cartelară. În rest, nu avem atribuții să intervenim. Este o piață.

Red: Avem toată dezvoltarea pe care companiile trebuie să o facă. Se vorbește de un necesar de investiții de 2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere a numărului de echipamente. Nu există totuși pericolul ca firmele să prefere să meargă doar în orașele mari și să să mimeze pe echipamentele existente?

S.G.: În momentul în care nu implementează acele tehnologii, în mod sigur vor pierde bani dacă fac aceste investiții în echipamente și în rețele, iar acest lucru va duce la rezultate economice nu foarte bune pentru ei. Suntem o piață competitivă. Suntem singura țară din Europa unde toate cele trei multinaționale mari din domeniul comunicațiilor sunt prezente precum Vodafone, Orange și Telekom. Nu este țară în Europa unde toate trei să fie prezente, plus încă un operator național RCS & RDS.

Red: Ați primit și alte semnale că ar mai fi interesate și alte companii?

S.G.: Este o licitație deschisă. Noi scoatem bucăți din spectru, care pot fi achiziționate de către oricine. Sigur că este mai greu pentru cineva care vine ca greenfield să investească, însă nimeni nu poate opri acest lucru. Nu ar fi conform regulilor și nu ar fi legal.

Red: Au fost cel puțin două cazuri de primari, care s-au urcat cu patentul pe stâlp și care au început să taie cabluri. Atunci când s-a pus problema aderării României la UE, a fost una din temele de discuție, iar toate cablurile trebuiau îngropate într-un anume termen. Care este situația și ce putem face în zona aceasta?

S.G.: Ceea ce ne interesează este ca utilizatorul să nu fie afectat. Când am fost viceprimar în Timișoara, între 2008 și 2012, am dat o Hotărâre de Consiliu local, în 2009 și 2010, ca pe un anumit calendar, începând cu zona centrală spre periferie, rețelele să fie îngropate. Acest lucru depinde de la caz la caz deoarece unele orașe și-au dezvoltat aceste rețele subterane de date, iar altele nu. De aceea diferă abordarea. Noi ne-am oferit în a fi mediatori între autoritățile locale și operatori pentru ca un calendar cât se poate de realist, convenit între operatori și autoritățile locale, să poată fi implementat.

Red: În ceea ce privește Net City și rețeaua bucureșteană, sunt zone mari din Capitală pe care nu le acoperă, cum ar fi zonele cu case sau cartiere care nu au un renume foarte bun. Dacă vorbim de o rețea metropolitană, nu ar fi corect ca toată lumea să beneficieze de serviciile lor?

S.G.: Toată lumea poate să explice de ce rețeaua este mai mult existentă în zone aglomerate, pentru că sunt mult mai multi utilizatori. Cred că în contractul de concesiune dintre Primăria Municipiului București și această companie a existat un plan de dezvoltare. Urmează ca Primăria să urmărească modul în care se dezvoltă această rețea.

Red: Există în Europa o procupare legată de modul de tarifare și de roaming, tarifele de date care se practică. Cât și ce mai avem de făcut în această zonă? Care sunt intențiile autoritățiilor?

S.G.: Sigur că avem acel regulament Roam like at home și având în vedere specificul țării noastre, este mai aplicat la noi decât în alte părți. Mulți români lucrează în străinătate, preferă să folosească abonamente din România deoarece tarifele sunt mai mici decât la operatori din Europa de vest, doar că Roam like home, spiritul acestei politici este legat de a utiliza o anumită perioadă dintr-un an, când faci un city break sau chiar cu treabă în străinătate și să folosești acel tarif. Nu să stai efectiv în Spania, de exemplu și să folosești rețele din România. Va fi implementat Codul Comunicațiilor și la noi, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dacă Europa nu se mișcă mai repede în a recupera din decalajul față de Asia de sud-est sau America, dacă vorbim în general de industria IT&C, pierdem această bătălie. Acest domeniu poate este cel mai dinamic, iar poate că viteza ar trebui să fie mai mare decât cea obișnuită de la Bruxelle, altfel nu doar că nu vom reduce decalajul, din contră, acesta se va mări. Nu este ceea ce noi europenii ne dorim.

Red: Există vreo șansă ca până la urmă anumite zone de servicii și din spațiu digital, de exemplu acțiunea de a informa în mod corect, să fie incluse în categoria de servicii publice? Când va fi reglementat?

S.G.: Sunt lucuri care țin de lucruri europene, de aceea spuneam că imi doresc ca viitoarea Comisie Europeană să fie mai aplicată și să seteze cadrul, fiindcă dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu doar că vom pierde această competiție, ci vom fi transformați în simplii utilizatori de către alții. Este absolut obligatoriu să se întâmple acest lucru. Codul Comunicațiilor este un pas important, iar statele vor trebui să aprobe fiecare în parte, în următorii ani, acest cod și sper ca noi să facem mai repede decât termenele limită, care sunt impuse.

Red: În zona atribuțiilor ANCOM, intră și modul de folosire al datelor așa cum îl practică companiile de internet, în acest moment, cum ar fi datele românilor folosite de Facebook și Google?

S.G.: Nu excedăm în cadrul european, iar cadrul european trebuie să fie mai dinamic, să se adapteze mai rapid. În momentul în care facem reglementări care exced cadrul de reglementarea european, lumea este foarte activă în a-ți atrage atenția. Aceste trei instituții, de exemplu ANRE, ASF și ANCOM, a fost reglate în a fi dincolo de dezbateri politice și de excese. Cadrul european și reglementările europene sunt cele care trebuie să facă un anumit pas înainte, iar fiecare Guvern va trebui să transpună aceste reglemntări europene. Cred ca aceste reglementări se vor seta cu o viteza mai mare

Red: În Europa, există conceptul de piață unică digitală. Ce e înseamnă această piață unică digitală?

S.G.: Este un concept generos, aduce plus valoare, multe sute de mii, dacă nu chiar milioane de locuri de muncă, aduce un grad de alfabetizare mai ridicat pentru fiecare european, o reducere a costurilor, o piața unică. Cu cât cobori din nordul spre sudul Europei, gradul de alfabetizare scade și gradul de utilizare. În urmă cu un an, potrivit statisticilor europene, cei care foloseau internetul pentru plăți online, era de 90% în țările nordice, iar lucrurile scad cand merg spre sud și spre est. Este o direcție importantă de acțiune pentru România, această dorință de a folosi interentul și să poți crește alfabetizarea digitală. La noi, chiar daca avem o resursă umană foarte bună, procesele nu sunt cele mai bune, apropo de câtă lume folosește internetul și serviciile pe care internetul ni le oferă, suntem printre codași.

Red: Pe plan internațional, există o dispută legată de folosirea echipamentelor Huawei. Statele Unite au acuzat compania că face spionaj pentru guvernul chinez și le-a recomandat aliațiilor săi să nu folosească în devoltarea rețelei 5G echipamentele Huawei. Autoritățile române au luat o decizie în acest sens? Vor lua? Există în discuție?

S.G.: Până acum, nu am avut discuții guvernamentale. Și în acest moment, opratorii din România folosesc echipamente Huawei. Nu există cadrul legal prin care să oprești unul dintre operatori să cumpere echipamente de la Huawei, doar dacă vii cu regelementări care nu țin de ANCOM, ci de un anumit cadru dat de Guvernul României.

Red: Câți oameni sunt în agenție?

S.G.: În jur de 700 de oameni.

Red: Domnul Teodorovici a trimis o scrisoare pentru anumite dimensionări ale aparatului de sat. Faceți parte dintre cei care nu au probleme nu?

S.G.: Ne autofinanțăm. Suntem singura autoritate de reglementare care merge cu bugetul în Parlament. Și ANR-ul și ANRE-ul se autofinanțează, dar nu au nevoie să fie aprobat bugetul în Parlament. Noi mergem cu bugetul separat de cel de stat. ANCOM-ul a avut aprobat bugetul de la sfârșitul anului trecut, am intrat în 2019 cu bugetul aprobat.

Red.: Securitatea cibernetică este o temă de discuție care este tratată foarte ușor.

S.G.: În momentul acesta, cu aceeași viteză cu care se dezvoltă tehnologiile, cu aceeași viteză, dacă nu mai mare, trebuie să se dezvolte cealaltă componentă, cea legată de securitate cibernetică. Dacă lucrurile sunt debalansate în favoarea dezvoltării mai rapide a tehnologiilor și securitatea cibernetică rămâne în urmă, acest taler al balanței să se prăbușească cu totul, de aceea lucrurile trebuie să meargă într-un echilibru perfect, iar fiecare dezvoltare de nouă tehnologie, implică în aceeași măsură componenta de securitate cibernetică.

Red: La noi companiile sunt preocupate de securitatea cibernetică?

S.G.: Se observă o mărire a numărului de incidente de securitate cibernetică. În 2018, numărul de indicente de securitate cibernetică a fost de peste 60%, față de 2017. Totodată și implicarea companiilor și a celor care trebuie să fie atenți este sporită. Toată lumea este conștientă de această componentă, care nu ține doar de securitate cibernetică, ci de incidente de toate tipurile. Există regulamente de acest tip, reglementări și suntem extrem de atenți. Vreau să dezoltăm la ANCOM o componentă de cert, securitate în domeniul comunicațiilor, pentru a avea această componentă și în România.

Red: În ultima vreme, ați mai descoperit probleme, ați mai sancționat pe cineva?

S.G.: Este în lucru. În urmă cu trei săptămâni a fost un incident la unul din operatori, iar noi ne documentăm. În momentul în care terminăm analiza, vom ieși cum ea public.