Inundațiile din Europa au lovit puternic și bugetele țărilor afectate, iar parlamentarii UE vor finanțare mai mare. Care sunt pagubele în România
Impactul fenomenelor meteorologice extreme din Europa se resimte nu numai în pierderile de vieți omenești și în bunurile gospodăriilor, ci și în bugetele statelor afectate de inundații, arată specialiștii de pe bursele internaționale, dar și trimișii țărilor membre UE la nivel comunitar. Într-o rezoluție adoptată joi, europarlamentari s-au declarat nemulțumiți de reducerile bugerate pe acest segment și cer mai mulți bani pentru a fi pregătiți în fața dezastrelor.
Inundațiile din Europa Centrală și de Est au adus pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, estimările ridicându-se la sume de miliarde de euro, inclusiv în privința prejudiciilor cauzate în România, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale, într-o analiză transmisă joi.
Potrivit agenției Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăși un miliard de euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între 2 și 3 miliarde de euro. Evaluările sunt, totuși, orientative și se pot modifica.
În această regiune, ar putea fi printre cele mai costisitoare evenimente climatice înregistrate vreodată, având în vedere au fost afectate de fenomenele meteo elemente de infrastructură, terenuri și operațiuni agricole, proprietăți rezidențiale și comerciale și vehicule.
„Totuși, lucrurile ar fi stat și mai grav în lipsa unor investiții recente în sisteme de protecție și a avertismentelor venite cu câteva zile mai devreme. Importanța unor modele de prognoză meteo cât mai precise devine cu atât mai vizibilă, timpul fiind o variabilă esențială în pregătirea pentru limitarea pagubelor”, subliniază Claudiu Cazacu.
- În Wroclaw, Polonia, populația și armata construiesc contracronometru linii de apărare din saci cu nisip, în timp ce cota de alarmă a râului Oder a fost deja atinsă.
- Polonia a alocat 2 miliarde de zloți (0,47 miliarde de euro) pentru compensații, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor locuind în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloți din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucție și alte 3,5 miliarde de zloți pentru ziduri de protecție, rezervoare și baraje.
- În Ungaria, autoritățile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraș. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanțe ar putea depăși 3,5 miliarde de euro, în timp ce daunele sunt estimate inițial la 4 miliarde de euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.
- Republica Cehă ar fi, de asemenea, prima pe lista celor mai mari pierderi asigurate, într-o piață mai matură, cu o pondere relativ mai ridicată a bunurilor asigurate față de alte țări din regiune. Alocarea costurilor financiare în situații de daună este astfel structurată diferit față de state unde pierderile sunt suportate individual sau la nivel de stat, arată consultantul de strategie XTB România.
- Austria a beneficiat de pe urma unor investiții anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deși controversate la acea vreme, investițiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena și alte zone au existat efecte, iar fondul de urgență va crește la 1 miliard de euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor, arată analistul citat.
Trei mii de decese în 30 de ani
Potrivit unei informări a Parlamentului European, numai în ultimii 30 de ani, inundațiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, luând aproape 3 000 de vieți omenești și cauzând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde EUR. Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istorie la nivel mondial și în Europa.
Deputații sunt îngrijorați de creșterea intensității și frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în UE și în lume, inclusiv inundații masive, valuri de căldură și incendii forestiere, se arată într-un comunicat de joi al PE.
Într-o rezoluție privind inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, adoptată joi, eurodeputații își exprimă nemulțumirea față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.
Potrivit sursei citate, ei solicită finanțare suficientă și actualizată pentru a spori gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceștia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie „proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă”, îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate și solicită punerea la dispoziție și a altor tipuri de sprijin tehnic și financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.
Pe termen lung, rezoluția solicită mai multe investiții ale UE în reziliența regională și locală și solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea.
Eurodeputații doresc prezentarea rapidă de către Comisie a unui plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, anunțat în orientările politice ale președintei von der Leyen pentru Comisia 2024-2029. Un astfel de plan este necesar pentru a consolida reziliența UE, a asigura adaptarea la impactul schimbărilor climatice și a coordona acțiunile naționale privind pregătirea, planificarea și cooperarea transfrontalieră. Deputații subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiții urgente în măsuri de gestionare a inundațiilor și de prevenire a riscurilor de inundații, arată comunicatul PE.
Care este situația în România
În România, peste 6.500 de locuințe au fost afectate de precipitațiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deși există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galați și Vaslui rata de asigurare este de 7 și 8%, la o treime față de media națională de 23%, arată analiza XTB.
Costurile totale ale inundațiilor de amploare din septembrie ar putea depăși cele 7,8 miliarde de euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce privește România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundații în zone rurale și urbane, de coastă sau de ploi torențiale rapide.
„În România și în întreaga regiune central și est-europeană sporește nevoia de pregătiri suplimentare, inclusiv pentru a construi rezerve de capacitate pentru evenimente extreme și mai pronunțate”, subliniază Claudiu Cazacu.
Astfel, pe e lângă lucrări de amenajare a malurilor, baraje noi gândite optim și rezervoare pot fi luate în considerare și metode de tipul infrastructurii „verzi”, prin crearea unui spațiu natural de expansiune a râurilor.
„Este de așteptat ca un val nou de proiecte să fie puse pe masă, însă, în peisajul macroeconomic actual, finanțarea ar putea să fie selectivă și etapizată, menținând riscul unor noi evenimente costisitoare în plan material și uman în anii viitori. Pentru moment, asigurătorii și re-asigurătorii sunt marii pierzători, în special cei cu expunere pe Cehia. În perspectivă, un interes crescut pentru asigurare și repoziționarea primelor ar putea aduce beneficii sectorului”, precizează consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Potrivit specialistului, segmentul operatorilor de lucrări de infrastructură specifică ar avea, de asemenea, de câștigat. Pe termen lung, o nouă arhitectură a orașelor, care să ia în considerare, pe lângă inundații, setul larg al riscurilor climatice, va deveni cheia unui stil de viață adaptat la noile provocări.
Sursa foto: Profimedia – imagine cu caracter ilustrativ
Citiți și: