INVENȚIA unor studenți români care ar putea ajuta milioane de oameni din întreaga lume. „Impactul unui astfel de proiect poate fi imens”

Anual, peste 16 milioane de persoane din întreaga lume suferă un accident vascular cerebral (AVC), arată statisticile oficiale. Mulți dintre pacienții care supraviețuiesc rămân desfigurați și circa 2,5 milioane dintre ei își pierd principala capacitate care îi ajută să relaționeze cu cei din jur – cea de a vorbi. La aceștia se adaugă persoane care au ajuns să aibă o paralizie parțială a feței în urma traumatismelor cerebrale pe care le-au suferit în diverse accidente și persoane care au o paralizie majoră și nu își mai pot mișca decât capul sau gura. În sprijinul tuturor acestor oameni ar putea veni un program dezvoltat de trei tineri români.

Rareș Urdea, Bogdan Andrei Pop și Bogdan Mursa sunt studenți la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj și au creat, sub îndrumarea mentorului Dan Mircea Suciu, așa-numitul sMilestone – programul de recuperare care îi ajută pe cei de mai sus să vorbească din nou sau să interacționeze mai ușor cu un calculator.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

FOTO: SMT

Ideea sMilestone a venit din partea unui medic, doctorul logoped și specialist în psihoterapie cognitiv-comportamentală Ștefania Budacu, care a lucrat ani de zile cu pacienți pentru a-i ajuta să își recupereze capacitatea de a vorbi pentru a se putea integra din nou în societate.

Aflând de proiectul MIRA (Medical Interactive Recovery Assistant), o platformă software medicală, creată de o echipă de tineri aflați sub coordonarea aceluiași mentor – Dan Mircea Suciu, care ajuta la recuperarea persoanelor cu dizabilități locomotorii, doctorul logoped a decis că este timpul ca cineva să dezvolte un program de recuperare mai facilă și pentru pacienții săi și a făcut primii pași în acest sens.

„Am aflat că este un profesor la Cluj cu niște studenți care au făcut programul de recuperare pe plan motoriu. Eu am mai vorbit înainte cu niște ingineri IT-ști, dar ei mi-au zis că nu înțeleg ce vreau, așa că am sunat la facultate. Probabil că am fost foarte convingătoare, pentru că mi s-a dat numărul de telefon al profesorului”, a declarat pentru gândul Ștefania Budacu. Medicul i-a explicat profesorului Dan Suciu că dezvoltarea unui astfel de programul care ar fi de mare ajutor.

Cum funcționează sMilestone

Programul dezvoltat de cei trei tineri utilizează tehnologia Kinect pentru a colecta o serie de date, precum adâncimea în spațiu a obiectelor din fața senzorului, și pentru a detecta mișcările limbii și ale feței pe care le utilizează apoi în exerciții de recuperare.

„Prima aplicație practică se adresează persoanelor care au suferit un atac cerebral, lovituri la cap sau orice fel de accident care a dus la paralizia parțială a feței. Aplicația servește drept o platformă virtuală pe care pacienții să își desfășoare procesul de recuperare”, a declarat pentru gândul brașoveanul de 22 de ani Rareș Urdea, student în anul II la specializarea Informatică Engleză și unul dintre membrii echipei sMilestone.

„Conceptul propus de noi este recuperarea prin intermediul jocurilor. Acest lucru distrage pacienții de la starea depresivă în care se află și îi ajută să se concentreze pe recuperare”, adaugă el.

FOTO: SMT

Practic, cei care utilizează sMilestone sunt încurajați, prin intermediul jocurilor, să facă mișcări pe care în mod normal le-ar face la comanda doctorului logoped, precum „deschide gura”, „pronunță litera P” sau „zâmbește”.

Astfel, clasicul joc Snake a fost implementat pentru a putea fi folosit în recuperarea pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale sau traumatisme craniene și acum nu mai pot vorbi și au o parte a feței paralizată. Cum se poate juca un pacient Snake cu ajutorul sMilestone? Nimic mai simplu. Dacă zâmbește, șarpele merge către dreapta, iar dacă deschide gura el merge spre stânga.

Pacientul ajunge astfel să exerseze mișcări necesare procesului de recuperare în timp ce încearcă să obțină un scor cât mai mare în joc, într-un mod lipsit de stres.

Cea de-a doua aplicație a programului se adresează persoanelor cu paralizii majore, care nu își mai pot mișca decât capul sau gura. „Prin detectarea vârfului limbii, oferim acestor persoane o metodă accesibilă și non-invazivă de a interacționa cu calculatorul. Cu ajutorul Kinectului, aplicația detectează vârful limbii și în funcție de poziția acestuia se poate mișca cursorul mouse-ului oriunde pe ecran. Pentru a da click, oprești cursorul într-o poziție fixă pentru 1-2 secunde”, ne mai explică tânărul.

Pentru dezvoltarea sMilestone au fost consultați mai mulți medici specialiști din domeniu. Până acum, însă, programul a fost testat pe un singur pacient. „Din cauză că recuperarea este foarte sensibilă în cazuri de genul acesta, am evitat să dăm speranțe false oamenilor în condițiile în care noi nu putem garanta succesul aplicației, ci doar posibilitatea. Am testat programul cu o singură persoană care se afla într-un stadiu destul de avansat în recuperare”, a spus Urdea.

Cum decurge un program de recuperare tradițional

Un program de recuperare tradițional pentru pacienții cu astfel de probleme este lung și laborios, iar succesul lui depinde de o varietate de factori, de la capacitatatea acestora de a-l urma – având în vedere că persoanele care au rămas cu paralizii ale feței pot intra în depresie atunci când se privesc în oglindă, lucru imperativ necesar pentru exercițiile de recuperare, dar și de disponibilitatea familiei lor de a le fi alături. În recuperare se lucrează cu buzele, limba și obrajii, întreaga musculatură facială fiind pusă în mișcare.

„Pentru noi, vorbirea este un act reflex, pe care nu îl conștientizăm. Persoanele care au suferit astfel de probleme medicale trebuie să învețe practic de la zero cum să își poziționeze mușchii pentru a obține sunetele dorite”, ne explică doctorul logoped Ștefania Budacu, care a lucrat ani de zile cu astfel de pacienți. Ea a colaborat cu spitalul bucureștean Florească timp de opt ani înainte să se mute recent la Arad.

„Primesc pacientul mut, fac demutizare, îl învăț fiecare sunet, apoi continuăm cu silabe și așa mai departe. Lucrez cu pacientul o oră pe zi, o dată sau de două ori pe săptămână, ceea ce înseamnă două ore pe săptămână. Pacientul trebuie să lucreze apoi singur, ajutat de familie”, povestește Budacu munca sa, adăugând că procesul de recuperare poate dura de la 6 luni la un an și că acesta ar putea fi mai rapid cu sMilestone.

Principala problemă apărută pe parcursul recuperării, care îngreunează procesul și îi face pe unii să depună mai puțin efort pentru recuperare, este acela că pacienții pot intra în stări de depresie din cauza modului în care trebuie executate exercițiile. „Recuperarea se face cu ajutorul unor exerciții care se execută în fața oglinzii. Pacientul care până ieri a fost un om normal și se vede acum în oglindă desfigurat respinge oglinda”, spune doctorul logoped.

Pentru a preveni acest lucru, Budacu a venit cu ideea ca pacientul să poată lucra singur pentru recuperare cu ajutorul unei figuri care apare pe un ecran, în locul tradiționalei oglinzi, idee preluată și perfecționată ulterior de cei trei studenți.

sMilestone ar putea să îi ajute, prin joc, și pe copii în recuperare, după părerea medicului. În cazul acestora, paraliziile feței sau pierderea capacității de vorbire apar cel mai des în urma unor traumatisme cranio-cerebrale produse, spre exemplu, în cazul unei lovituri puternice într-un accident de mașină sau în urma unei hipoxii – privare a creierului de oxigen pe o perioadă îndelungată de timp.

Munca tinerilor români, recunoscută pe plan internațional

La dezvoltarea sMilestone s-a lucrat timp de zece luni, dar a meritat. Tinerii voiam să participe la concursul Imagine Cup – una dintre cele mai importante competiții la nivel internațional pentru studenți tehnici, developeri și tineri antreprenori- susținut de Microsoft.

„Dezvoltarea aplicației a început cu ideea, în octombrie 2013, și a ținut până în iulie 2014 când am aflat că ne-am calificat la faza internațională a concursului”, povestește Rareș Urdea.

După ce au cucerit juriul din România al Imagine Cup, echipa a ajuns în Statele Unite, la Seattle, unde ne-a reprezentat țara. Tinerii și-au prezentat proiectul în fața a 5.000 de studenți, jurați, parteneri și angajați ai gigantului american în domeniul tehnologiei, munca lor fiind recunoscută astfel la nivel internațional.

FOTO: SMT

„Proiectul cu care echipa a reprezentat România la Seattle, a fost inițial validat ca și proiect câștigător de alte două jurii, cel la nivel național și cel la nivel regional CEE (n.r. Central Eastern Europe) și a fost unul dintre cele 36 de proiecte finaliste în USA, dintre sute de mii de studenți participanți în cadrul competiției la nivel global”, a declarat pentru gândul Cătălin Diț, director de platforme pentru dezvoltatori al Microsoft România.

„Impactul unui astfel de proiect poate fi imens și sunt convins că echipa sMilestone, ținând cont de feedback-ul pozitiv primit în cadrul competiției Imagine Cup și împreună cu suportul pe care specialiștii Microsoft îl vor acorda în continuare dezvoltării proiectului, va putea scoate în curând în lumea medicală largă acest proiect”, ne-a mai spus Diț.

INFOPLUS: Ce trebuie să știi despre accidentul vascular cerebral

– este una dintre principalele cauze de mortalitate din lume, alături de bolile cardiovasculare și de cancer, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO).

– principalele cauze care duc la apariția accidentului vascular cerebral (AVC) sunt tulburările de coagulare, anevrismele, nivelul ridicat de colesterol, stresul, fumatul, stilul de viață dezordonat și predispoziția genetică.

– simptomele unui AVC diferă în funcție de zona cerebrală afectată. Printre acestea se numără slăbiciunea facială bruscă, paralizia brațului sau vorbirea anormală.

– România se clasa anii trecuți pe unul dintre primele locuri din lume în privința mortalității apărute în urma AVC. Potrivit unor statistici WHO aferente anului 2008, în țara noastră se înregistrează în jur de 300 de AVC la 100.000 de locuitori, peste media europeană de sub 200 de AVC la 100.000 de locuitori.

– În Statele Unite, unul din 19 decese este provocat de un AVC. În medie, un american moare din această cauză la fiecare 4 minute, potrivit datelor Centrului Federal pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

– pe lângă dizabilitățile fizice care pot apărea în urma AVC, pacienții pot suferi și modificări în rapiditatea de execuție a diferitelor activități, modificări ale judecății, emoțiilor sau ale percepției, precum capacitatea de a aprecia distanțe sau forme, și tulburări de memorie.

– există două tipuri de AVC, respectiv accidentul vascular cerebral ischemic și accidentul vascular cerebral hemoragic.