Investițiile care au schimbat fața marilor orașe în 2018

În anul 2018, Timișoara a devenit primul oraș cu transport public pe apă, iar orașul Cluj-Napoca a dat tonul prin introducerea, în premieră, a transportului electric în comun, cumpărând 11 autobuze din fonduri elvețiene. După 2018 rămâne și Podul Centenarului peste râul Crișul Repede, din Oradea.

Timiș

Timișoara a devenit primul oraș din România cu transport public pe apă. Primăria a achiziționat șapte vaporașe care vor face curse pe Bega. Nu a fost ușor să se ajungă în acest moment, vaporașele fiind cumpărate încă de acum doi ani, dar nu au putut fi folosite din cauza birocrației. Cele șapte ambarcațiuni au fost achiziționate de Primăria Timișoara cu aproximativ două milioane de euro, ca obligativitate în cadrul unui proiect european de șase milioane de euro. Acest proiect a prevăzut reabilitarea malurilor Begăi, crearea celui de-al doilea subsistem de utilizare a bicicletelor, fiind cumpărate 140 de biciclete, cumpărarea vaporașelor din fondurile municipalității și introducerea și menținerea în uz a acestora pentru transport public în comun regulat și pentru agrement.

Însă, după ce au achiziționat vaporașele, reprezentanții municipalității au constatat că nu există cadrul legalca să poată circula pe Bega. A fost nevoie de mai multe adrese, iar în final, în acest an, Guvernul României a înființat o regie de administrare a căii navigabile „Canalul Bega”, în subordinea Ministerului Transporturilorși a fost adoptat și regulamentul de navigare.

Pe 4 octombrie, transportul public pe apă la Timișoara era inaugurat. Acum, orașul are cinci subsisteme de transport public în concept intermodal: autobuze/minibuze, troleibuze, tramvaie, biciclete și vaporașe.

Ambarcațiunile au primit nume de inspirație istorică: Traian, Glad, Decebal, Burebista, Huniade, Savoya și Economu. Traseul de la stația Ardealul și până la Uzina de Apă are 7,2 kilometri, iar o cursă este efectuată în aproximativ 50 – 55 de minute, biletul de călătorie fiind un leu. Fiecare vaporaș are o capacitate de 50 de locuri, iar pe timpul iernii, transportul pe apă este întrerupt.

Tot în județul Timiș, un cioban a demonstrat că „omul sfințește locul” și a schimbat fața comunei sale. În urmă cu doi ani, a fost ales primar al comunei Secaș, chiar dacă nu a promis nimic în campania electorală. Simion Pop a terminat doar liceul și este de meserie cioban, având aproximativ o mie de oi.

„Nu am promis nimic, că nu mă puteam baza pe nimic, fiind o situație incertă,” povestește Pop. „Cred că promisiunea e mai rea ca datoria. Am obținut cu 127 de voturi mai mult decât contracandidata mea.”

Și s-a apucat de treabă. Înainte de a ajunge primar, nicio stradă din comună nu era asfaltată, în zonă nu era semnal pe telefonul mobil și nici Internet.

„Avem 12 kilometri finalizați de drumuri agricole, am reabilitat școala, grupurile sanitare din căminul cultural, există un proiect în derulare, de 5,2 milioane de lei, pentru amenajarea străzilor din localitate. Am asfaltat deja 800 de metri ai străzii care duce la cimitir, din bani locali. Restul urmează din PNDL, în primăvară dăm drumul la lucruri. Avem un proiect pentru extinderea rețelei de apă de la Secaș, se modernizează stația de pompare. Am adus fibra optică în localitate, că nu am avut. Deocamdată, localnicii nu au Internet, doar la instituții este, dar urmează și la ei. În zonă nu este semnal pe nicio rețea de telefonie mobilă, doar pe alocuri. Acum am făcut contract cu o firmă de telefonie, care ne montează releu. Am pus la dispoziție terenul, s-au apucat oamenii de lucru, după sărbători începem cu toată puterea. Înainte să ajung eu primar, nu era nimic asfaltat, nicio școală făcută, pica tavanul în școală, ploua. Nu s-a făcut nimic înainte, nu a interesat pe nimeni, se obțineau fonduri mai ușor, acum este foarte greu”, spune Simion Pop.

„Este foarte frumoasă zona în care ne aflăm, la limita cu județul Arad, pe dealurile Lipovei, dar nu este exploatată. Încercăm să repopulăm zona. Acum se asfaltează străzile din toate localitățile, se bagă apa. Problema este că nu sunt bani, bugetul este foarte mic. Din taxe și impozite strângem doar 270.000 lei pe an”, se plânge primarul.

Cluj

2018 a fost anul transportului electric la Cluj-Napoca. Primăria Cluj-Napoca a dat tonul la nivel național în 2018 prin introducerea, în premieră, a transportului electric în comun, în urma achiziției a 11 autobuze electricedin fonduri elvețiene, care au costat 500.000 de euro bucata.

Vehiculele sunt dotate cu aer condiționat, WIFI, podea joasă pentru persoanele cu dizabilități, camere video de supraveghere, sistem de contorizare a numărului de călători care urcă și coboară, softuri de eficientizare a traseelor. Autonomia este cuprinsă între 120 km și 200 de km după o încărcare completă. Proiectul clujenilor mai include 11 stații de încărcare lentă, care durează 6 ore, a autobuzelor electrice și 3 stații de încărcare rapidă, care încarcă bateriile cu 15% în 10 minute.

Tot în premieră națională, Primăria Cluj-Napoca a introdus în circulație primele trei autoturisme electrice pentru Poliția Locală. Au costat 34.000 de euro bucata, din care 11.500 de euro au fost subvenție din partea Fondului de Mediu. Noile mașini au o viteză maximă de 200 de km/ oră și o autonomie la o încărcare de 200 de km în perioadă de iarnă și 350 de km pe perioada verii. Bateriile au o garanție de 5 ani sau 100.000 de km.

Acest trend orientat spre un transport nepoluant a recompensat Primăria Cluj-Napoca cu „Premiul pentru Eficiență energetică: Autobuze electrice în transportul public” oferit în cadrul manifetării „Energynomics Awards” care a avut loc la București.

Bihor

Oradea are un pod peste Crișul Repede finanțat din fonduri europene. La sfârșitul anului 2018, Prim[ria a finalizat Podul Centenarului peste râul Crișul Repede, un proiect finanțat din fonduri europene care a costat3,3 milioane de euro.

Lucrările la podul care are o lungime de 80 de metri au început în luna ianuarie și s-au încheiat în decembrie, înainte de termen. Podul are o lățime de 18 metri, cu două sensuri de circulație și cu trotuare de 3 metri, pentru pietoni și bicicliști.

Podul Centenarului face parte dintr-un pachet de cinci proiecte care se realizează în zona centrală a municipiului Oradea, cu o valoare totală de 15 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene.

Satu Mare

Comuna Petrești, județul Satu Mare, o localitate șvăbească, s-a transformat total în urma investițiilor finanțate din fonduri europene, singura soluție la îndemână după ce mai mult de jumătate din localnici au emigrat. Primăria a refăcut în ultimii ani întreaga infrastructură a rețelei de apă potabilă și canalizare și a finalizat proiecte de construire a unei școli noi și a unui cămin de bătrâni, a unei zone de agrement cu sală de bowling, lac de pescuit și scenă în aer liber.

În acest an, Primăria Petrești a derulat proiectul de asfaltare a drumurilor din localitate tot cu bani europeni, estimat la 1,5 milioane de euro.

În total, investițiile din bani europeni s-au ridicat la 7-8 milioane de euro.

A fost demarată și construcția unui parc industrial care ocupă o suprafață de 11 hectare, cu un partener din Ungaria, care oferă facilități investitorilor pentru crearea de locuri de muncă. Parcul dispune de infrastructura necesară unei asemenea investiții – drumuri asfaltate, apă potabilă, apă industrială, canalizare, iluminat public.

Consiliul Județean Satu Mare a apreciat realizările din Petrești și a premiat în ultimii trei ani comuna ca fiind cea mai curată și bine gospodărită din județ, cu câte 10.000 de euro și un autoturism.

Bistrița-Năsăud

Județul Bistrița-Năsăud a reușit, datorită fondurilor europene, să se claseze pe locuri fruntașe în țară la atragerea de finanțări. Pentru că a funcționat principiul „primul venit primul servit”, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, cu sprijunul a zece elevi de la Colegiul Național Petru Rareș din Beclean, care fac parte din echipa de robotică, au reușit să introducă toate datele și documentele pentru accesarea fondurilor europene pe o platformă în timp record, imediat după deschiderea liniilor de finanțare și în acest fel autoritățile județene au reușit să obțină aprobarea celor cinci proiecte și alocarea unei sume de 105 milioane din cele 165 disponibile. Banii vor fi folosiți pentru modernizarea a 31 de sectoare de drum care totalizează 242 de kilometri.

Până la începtul lunii octombrie doar prin Programul Operațional Regional au fost încheiate contracte pentru 190 de milioane de euro cu autoritățile din județ, dintre care 170 de milioane de euro este valoarea contractelor a căror beneficiar este Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Pârtia de ski de la Bistrița rămâne și în 2018 o gaură neagră pentru bugetul orașului. După ploile din vară, pârtia, care a funcționat numai 10 zile în ultimele două sezoane, a alunecat, la fel ca în balada Meșterului Manole, lucrările fiind în zadar… Deși sezonul de ski ar fi trebuit să fie deschis de mai bine o lună, municipalitatea este ocupată cu turnarea a 160 de piloni de sprijin care să convingă terenul să nu o mai ia la vale.

Pârtia a costat peste 30 de milioane de lei și pentru realizarea ei Primăria Bistrița a luat un credit pe o perioadă de 10 ani, pe lângă cei 30 de milioane de lei alocați până acum, în 2018 mai redirecționând spre lucrările de la pârtie alți 2,3 milioane de lei.

Suceava

Două proiecte de o importanță deosebită au fost demarate la Suceava anul acesta – extinderea aeroportului și construirea centurii ocolitoare a municipiului.

Consiliul Județean Suceava a semnat în luna octombrie contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de extindere a terminalului de pasageri la Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava ce va permite creșterea la circa 560.000 de pasageri procesați anual, cu minim 340 de pasageri la ore de vârf. Contractul, în valoare de peste 12,5 milioane de lei trebuie finalizat în 15 luni și el prevede extinderea clădirii existente, ce va cuprinde cele două zone, de plecări și de sosiri pentru curse externe și aici vor fi procesați 170 de pasageri pe oră.

Centura Sucevei este un alt proiect demarat anul acesta la Suceava, prețul acesteia concurând cu cel mai mare proiect de intrastructură care va fi implementat în Transilvania pe noul exercițiu financiar european. Valoarea investiției la centura de ocolire a municipiului Suceava care are doar 12,4 kilometri este de 87,7 milioane de euro. Drumul va avea două benzi, 16 poduri și 48 de podețe.

La vecinii de peste munte, în Bistrița-Năsăud, se implementează deja primul proiect cu finanțare europeană semnat Programul Operațional Regional 2014-2020 în România. Drumul, denumit „Poarta Transilvaniei” are 50 de kilometri lungime, modernizarea lui va costa 38 de milioane de euro și va lega cele mai importante zone turistice din județ.

Botoșani

La Botoșani, după mai bine de zece ani se apropie de finalizare cel mai ambițios proiect abordat de autoritățile locale – parcul de agrement de la Cornișa, o zonă de distracție de 48 de hectare și care a costat 80 de milioane de lei. Pe final de an, au început testarea instalațiilor montate în parc – patinoarul, piscina interioară, sauna finlandeză uscată, sauna cu aromaterapie, sauna umedă, sauna cu sare, hamam, grota cu zăpadă, dușurile emoționale și bazinul de hidromasaj, dar deocamdată, parcul nu este dechis publicului larg, până când nu se vor obține avizele necesare funcționării.

Ideea parcului a pornit în 2007, însă lucrările au demarat abia în 2013, autoritățile vrând să facă cel mai mare parc de agrement din Moldova cu piscine, zonă de tobogane, râu de river-rafting sau patinoare, terenuri de sport, cu alei pentru promenadă, piste speciale pentru biciclete și spații de joacă.

Prahova

Tot cu transportul public se laudă și o comună din județul Prahova. Oamenii din Brazi, una dintre cele mai bogate localități din țară, au scăpat de frig sau de caniculă în timp ce așteaptă microbuzul, după ce autoritățile au montat, în 2018, mai multe stații de autobuz care sunt prevăzute cu aer condiționat și calorifer.

Stațiile sunt după modelul celor din Dubai, au hartă și monitor. Cele 11 stații ultramoderne au costat 100.000 de euro.

Singura problemă ar fi aceea că, deși au stații ca-n Dubai, călătorii se plâng de calitatea mijloacelor de transport.

Constanța

Tot cu transportul în comun se laudă și Constanța, în 2018. Primăria municipiului Constanța a continuat investițiile la reabilitarea și resistematizarea carosabilului și a trotuarelor, dar cei mai mulți bani, aproximativ 100 de milioane de lei, îi plătește pentru achiziția a 104 autobuze noi.

Contractul de furnizare a celor 104 autobuze urbane a fost semnat în vară, cu o societate din Turcia, care a câștigat o licitație internațională în cadrul proiectului Smart Transport Public Constanța, iar achiziția se face în baza unui împrumut contractat de municipalitate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 100 de milioane de lei. O parte dintre aceste autobuze au ajuns la Constanța, în posesia societății de transport, dar nu au intrat încă în trafic.

Autobuzele au acces facil prin sistemul cu podea coborâtă și rampe pentru persoanele cu dizabilități, sisteme de climatizare și dispersie odorizant, camere de luat vederi și sistem 3D cu camere video pentru numărarea pasagerilor, sistem destinat încărcării dispozitivelor mobile USB Charge 5V-1A.

Conform reprezentanților Primăriei, acesta este doar începutul modernizării bazei de transport în comun, întrucât, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și cu Administrația Fondului de Mediu, instituția a aplicat și pentru achiziția a 68 de autobuze electrice.

Între alte obiective majore ale Primăriei Constanța, din 2018, s-au aflat modernizarea pasajului rutier Cumpenei, reabilitarea și resistematizarea carosabilului și a trotuarelor de pe principalele bulevarde ale orașului, finalizarea obiectivului „Reabilitare și amenajare Parc arheologic”, lucrări de amenajare și reamenajare a locurilor de joacă, renovarea și modernizarea tuturor celor 14 cabinete medicale stomatologice din rețeaua de medicină școlară.

Un alt obiectiv anunțat încă de la începutul anului, dar realizat abia la mijlocul lunii decembrie, a fost semnarea contractului privind construirea unei săli de sport polivalente, de 5.000 de locuri. VA avea terenuri de baschet, de volei și de handbal, pe trei niveluri, cu un total de 18.500 de mp, cinci mii de locuri, magazine sportive, dotări moderne, peste 700 de locuri de parcare și multe spații verzi, iar lucrările ar trebui să fie gata în maximum trei ani de zile. Valoarea contractului de finanțare este de 67.913.330,34 lei.

Gorj

La capitolul „cheltuieli inutile”, s-ar potrivit bradul artificial cumpărat de autorități în Târgu Jiu. Cel mai scump brad din țară a rămas în depozit anul acesta, după ce autoritățile au ales un brad natural de Centenar

Bradul artificial, confecționat din aluminiu și oțel, pentru care Primăria din Târgu-Jiu a plătit 100.000 de euro în 2015, și l-a folosit doar de două ori, a rămas și în acest an în depozit. Actualul primar a considerat că gorjenii merită un brad natural în An Centenar și a comandat unul care a costat aproximativ 5.000 de lei, la Obștea Peștișani, care a fost amplasat în centrul orașului.

Chiar dacă inițial, autoritățile au anunțat că bradul artificial în valoare de 100.000 de euro va fi amplasat într-un alt cartier, și-au dat seama că nu mai au timp, deoarece bradul are nevoie de un spațiu mare.

În 2015, reprezentanții Primăriei susțineau că structura metalică, care are o înălțime de 22 de metri, va fi folosită de sărbători, în următorii 12 ani.

Bradul din aluminiu și oțel este prevăzut cu ornamente și instalații de lumini, 81.000 de leduri, sistem audio, senzori și un sistem de autoridicare.

Galați

Anul dedicat Centenarului a trecut pe neobservate în regiunea Dunărea de Jos. Autoritățile din Galați și din Brăila nu au făcut investiții importante în acest an și nici ceremonii cu fast.

Iese în evidență doar faptul că, la începutul anului, în Galați a fost inaugurat primul monument din țară dedicat Centenarului: Monumentul Apărătorii Galațiului 7-9 ianuarie 1918, care a fost construit în zona centrală a orașului și în apropierea căruia au fost organizate, în premieră, ceremoniile de la 1 decembrie.

Vrancea

La Focșani, aceleași ceremonii de Centenar au avut loc în jurul unui monument în reabilitare. Deși au promis că termină lucrările la timp, renovarea Monumentului Unirii începută în 2017 va fi gata în 2019.

Ca să nu fie schele în jurul obiectivului, acesta a fost îmbrăcat într-o rețea de becuri și pe perioada sărbătorilor de iarnă este folosit pe post de brad de Crăciun.

Tot la Focșani este o situație inedită: Primăria suplimentează bugetul de investiții de anul viitor deoarece în 2018 nu a reușit să finalizeze numeroase lucrări

Astfel, edilii din Focșani au decis să suplimenteze cu milioane de euro bugetul de investiții de anul viitor deoarece nu au reușit să cheltuie toate fondurile alocate unor proiecte locale.

Practic, prin acest artificiu, Primăria evită pierderea sumei de 40 de milioane de lei, care ar putea fi confiscată de bugetul de stat, fiind vorba de bani alocați unor investiții nerealizate în ultimii doi ani.

Lista cu proiecte lansate și neîncepute sau nefinalizate este foarte lungă: Primăria vrea să-și modernizeze sediul, să extindă o școală, să monteze un sistem de irigații într-un cartier, să repare un bloc social, să construiască șase terenuri de sport pe terenul unui liceu și să reabiliteze trei pasaje pietonale din oraș. Sume importante de bani vor ajunge și la diferite instituții culturale, la câteva școli, dar și la clubul sportiv al municipalității.

Brașov

La Brașov, în anul 2018 a fost inaugurat corpul vechi al Spitalului de Obstetrică și Ginecologie „A. I. Sbârcea” din Brașov, după ce a fost reabilitat printr-o investiție de aproape 30 de milioane de lei.

Lucrările au durat trei ani și au însemnnat consolidarea clădirii construite în 1911, reabilitarea instalațiilor, dar și recompartimentare și modernizare în interior. Au fost amenajate șase săli de operație complet utilate, nouă săli de naștere individuale și o secție de Terapie Intensivă, iar saloanele au fost transformate în rezerve cu două – trei paturi cu grupuri sanitare proprii.

Investiția a fost finanțată prin acordul de împrumut al Guvernului României de la Banca Europeană de Investiții.

Acum, Consiliul Județean Brașov, în subordinea căruia se află unitatea sanitară vrea să înceapă un proiect de eficientizare energetică și modernizare a noului corp.

În ceea ce privește o alte două lucrări de anvergură, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav și Spitalul Regional Brașov, și acestea au mai făcut niște pași în 2018, dar nu se apropie de finalizare.

Pentru Aeroport, a fost lansată recent licitația de aproape 136 de milioane de lei pentru construcția terminalului aeroportului. Durata proiectului este de 11 luni, de la semnarea contractului, dintre care opt luni de lucrări efective.

Licitația a fost lansată după ce documentația de licitație pentru construirea terminalului Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav (AIBG) a fost avizată de Autoritatea Națională de Achiziții Publice, care o respinsese în două rânduri. Avizul de la ANAP a dat undă verde Consiliului Județean Brașov să desfășoare procedurile de achiziție pentru realizarea terminalului. Data de deschidere a ofertelor este 28 ianuarie 2018. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului firma câștigătoare va avea la dispoziție 3 luni pentru activitățile de proiectare și 8 luni pentru execuția lucrărilor de construcție a celor nouă obiecte.

Astfel, anul viitor vor fi proiectate și construite clădirea energetică, remiza PSI, posturile de control acces, gospodăria de apă, parcarea auto și drumul de acces terminal – DJ 103C, drumurile tehnologice interioare, împrejmuirile și porțile, rețelele interioare în aeroport și platforma antisuflu.

Consiliul Județean a primit și avizul de principiu de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru Master Planul Aeroportului, ceea ce înseamnă că toate caracteristicile viitorului aeroport sunt clar definite în conformitate cu cerințele AACR.

Lucrările scoase acum la licitație sunt doar o parte din cele care sunt necesare pentru Aeroport, ce ar urma să coste peste 57 milioane euro. Cum Consiliul Județean nu dispune de suma necesară pentru a acoperi integral investiția, urmează să fie găsită și o sursă de finanțare. De-a lungul timpului s-au mai luat în calcul și variantele parteneriatului public-privat.

Despre Aeroportul Brașov se vorbește încă din 1992, de când datează Consiliile Județene. De-a lungul anilor, au fost tatonări și întâlniri cu diverși investitori din străinătate, însă concret a început să se lucreze la aeroport după anul 2009, odată cu aprobarea de către Parlament a Legii privind transferul unei suprafețe de 200 de hectare aflate la Ghimbav, din domeniul public al statului și administrarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliul Județean, pentru construirea Aeroportului.

Primul obiectiv construit în cadrul Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav a fost pista (cu o lungime de 2850 de metri și o lățime de 45 de metri), finalizată în 2014.

În ceea ce privește Spitalul Regional, acesta a ajuns la faza semnării ordinului privind structura viitoarei unități medicale, pentru care există deja un teren de 11,45 ha, preluat în proprietatea publică a municipiului Brașov de la Institutul Cartofului, printr-o lege aprobată în Parlament.

Noua unitate medicală ar urma să aibă 849 de paturi pentru spitalizare continuă și 64 pentru spitalizare de zi și va cuprinde toate specialitățile medicale importante. Deocamdată, însă, nu se știe cu ce fonduri va fi realizată investiția, municipalitatea luând în calcul inclusiv parteneriatul public-privat.

Discuțiile despre un nou spital al Brașovului au început din anul 2015, inițiatorul fiind Asociația Noul Spital al Brașovului. Pe parcurs, proiectul a fost preluat de autorități.