Directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, Ion Sterian, a reproșat public responsabililor Comisiei Europene că nu au aprobat finanțările pe care le-a solicitat din Fondul de Modernizare pentru proiecte de infrastructură, care însumează în total peste jumătate de miliard de euro.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a făcut reproșurile la adresa oficialilor de la Bruxelles pentru că nu au aprobat întreaga finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz., marți, într-o intervenţie în evenimentului Romanian International Gas Conference, organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), sub patronajul Ministerului Energiei.
„Suntem în continuare în dezvoltări, dar nu am înțeles Comisia Europeană, nu am înțeles de ce de la Fondul de Modernizare, Transgaz, care a depus șapte proiecte și a depus toate eforturile posibile, din partea mea, din partea colegilor mei, din partea Ministerului Energiei, din partea primului ministru, felicit toți europarlamentarii care s-au implicat și au fost tot ce e necesar, din 554 de milioane de euro pe care i-am cerut”, a spus directorul general al Transgaz.
Unele din proiectele la care s-a referit Ion Sterian vizează construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia.
„Acolo sunt în proceduri de licitație să le construiască, dar noi nu avem banii necesari și alergăm pe la toate băncile și instituțiile financiare să le contruim infrastructura necesară. E ceva curios ce se întâmplă, nu numai pentru mine, cât și pentru colegi mei și alți factori de decizie din țară. Dar le vom construi, vom găsi soluții de finanțare, dar bine era să fie aceste fonduri europene din Fondul de Modernizare”, a afirmat directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale.
Potrivit directorului general al Transgaz, din cele șapte proiecte pentru care a fost solicitată finanțare din Fondul de Modernizare s-a aprobat doar o alocare de 6,8 milioane euro pentru proiectul conductei ce va alimenta viitoarea centrală pe gaze de la Mintia. În ceea ce privește gazoductul Tuzla-Podișor, operatorul primise deja o parte din finanțare la sesiunea anterioară pentru acest proiect.
„Încercăm să contractăm un credit sindicalizat. Am chemat la discuții toate marile bănci din România, dar suntem în contact și cu JP Morgan și Goldman Sachs din SUA”, a afirmat Ion Sterian, într-o discuție cu jurnaliștii prezenți la eveniment.
În cazul gazoductului Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu), este vorba de posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și 523 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).
Această investiție de aproximativ o jumătate de miliard de euro va face posibil ca în nodul tehnologic de la Podișor, gazele din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport și să ajungă astfel la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA.
Directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale preciza, într-un interviu pentru Gândul, că Transgaz a depus în 10 august la Ministerul Energiei, aplicații pentru proiecte neprioritare aferente Fondului pentru Modernizare, în sesiunea 2 din anul 2023, în valoare de 554,3 milioane euro, pentru șapte proiecte, și anume:
Ulterior, pe 23 august, Ion Sterian, a transmis o scrisoare adresată conducerii Comisiei Europene, a Băncii Europene de Investiții și miniștrilor Energiei din 13 state ale Uniunii Europene, prin care face apel la susținere pentru proiectele de investiții propuse de România pentru a fi finanțate din Fondul de Modernizare.
Scrisoarea, transmisă înaintea reuniunii Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru Modernizare, din 25 octombrie, era adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintelui CE, slovacul Maros Sefcovic– în prima sa zi în funcție, după ce olandezul Frans Timmermans a demisionat – președintelui și vicepeședintelui Băncii Europene de Investiții și miniștrilor titulari ai portofoliului Energiei din Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Germania, Suedia, Olanda și Grecia.
Fondul pentru Modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030. România are alocat 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.
Citește și: