Isărescu: Am pledat pentru un împrumut mai mic de 20 de miliarde de euro de la FMI. Îmi dau seama că aș fi greșit
„Știți că un nivel mare al rezervelor, chiar dacă nu este folosit, este un descurajant al atacurilor speculative, păstrează echilibrul pieței. Că se tot întreba lumea de ce a luat România 20 miliarde euro (de la FMI și CE – n.r.). Acum i-am dat aproape pe toți înapoi. Am fost unul dintre cei care am pledat pentru o sumă mai mică, acum îmi dau seama că aș fi greșit. Era nevoie, în condițiile acelea de incertitudine, de zvonistică la nivel internațional. Acum s-au schimbat condițiile, aversiunea la risc este mult mai mică”, a declarat marți Isărescu la conferința „Viitorul modelelor de business bancar”, organizată în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României.
Totodată, costul riscului asociat României s-a redus substanțial, sub nivelul din alte state ale zonei euro, evoluție la care au contribuit și programele de reforme realizate în cadrul acordurilor cu instituțiile financiare internaționale.
„Am văzut că un anunț al scăderii rezervei la Banca Națională a creat așa, o impresie, ca să nu spun altfel. E normal, ne adaptăm. Trebuie să nu ne uităm numai la cifrele brute, ci la indicatori. Noi, când stabilim criteriile de performanță, în raport cu FMI, lucrăm cu date nete, rezervele internaționale nete ale Băncii Naționale, adică rezervele proprii, eliminând valoarea rezervelor minime obligatorii sau valoarea împrumutului de la FMI, care acum nu mai e, așa ați vedea că rezervele au crescut. Nu publicăm cifra, probabil va trebui să o publicăm”, a punctat guvernatorul.
El a arătat că menținerea unei rezerve internaționale mari are costuri semnificative pentru BNR, însă „merită”, pentru că avantajele se răsfrâng asupra economiei.
„Pe noi, la BNR, ne costă să ținem o rezervă internațională mare, dar merită, pentru că se duce sub forma unor avantaje substanțiale în economia reală, marja de risc scade. Câștigul pentru economia românească este mai mare decât costul rezervelor pe care le ținem, al buffere-lor pe care le ține Ministerul Finanțelor. Datoria publică netă, dacă s-ar scădea cele 6-7 mld lei, cât sunt bufferele de la Finanțe – cam mari, dar nu ne băgăm, așa cum nici ei nu se bagă peste rezervele noastre – am vedea că datoria publică nu a crescut”, a mai spus Isărescu.